Pescuit la mare
Moderatori: mihai florescu, ticu, danr, PIRVU RICHARD, maiden, tudor oprescu, Tilea Gabriel
Pescuit la mare
Merg la mare intr-un concediu care promite sa fie extrem de plicticos, deci, daca aveti careva idee despre pescuitul in Marea Neagra va rog nu ezitati sa imi spuneti ce si cum.
-
the fishman
- junior member
- Mesaje: 46
- Membru din: 22 Ian 2006 21:36
- Localitate: BUCURESTI
la venus e un lac(razelm parca)destul d fain.are ciortan si cateva exemplare mari.taxa e vreo 300 mi se pare,da nu-s sigur.eu am fost anul trecut si am prins o multime de crapceni pana intr-un kg.si daca prinzi 1 kil d caras si-l duci acasa iti dau ei o bere.
odihna placuta
odihna placuta
d c in sesiune papa pestii mai bine?
the fishman scrie:...la rima serpeasca alba...
la chefal se da cu "rama de mare" care nu prea seamana cu rama serpeasca... sau te-au "facut" bastinasii...
Clubul sportiv Ovidius Constanta
www.ovidius.com.ro
www.ovidius.com.ro
-
the fishman
- junior member
- Mesaje: 46
- Membru din: 22 Ian 2006 21:36
- Localitate: BUCURESTI
-
Cristian Stancu
- member
- Mesaje: 201
- Membru din: 30 Sep 2005 12:32
- Localitate: Bucuresti/Romania
STAVRIDUL ( Trachurus mediterraneus ponticus )
Acest peste marin, se apropie de tarmul romanesc in timpul lunilor mai - iunie, cand temperatura apei ajunge la 15 - 17 grade, in urmarirea cardurilor de hamsii, aterina, gingirica.
Pescuitul stavridului se practica de pe dig sau din barca cu o montura numita taparina.
Taparina se compune dintr-o struna terminala lunga de 1,50 - 1,80 m, fir alb translucid, avand grosimea de 0,22 - 0,25 mm ce se termina la un capat cu un plumb fusiform de 30 - 75 g. Pe aceasta struna , la intervale de 10 cm, sunt atasate 10 - 15 chiostece din nailon de 0,18 - 0,20 mm, nu mai lungi de 4 cm (cat un bat de chibrit), prevazute cu carlige ronde albe (cadmiate), numarul 6, cu tija lunga, subtiri.
Pe carligul legat la chiostec, se matiseaza cu ata rosie pene mici pestrite de ratoi salbatec sau bibilica, astfel incat sa depaseasca cu 3 - 5 mm, curbura carligului. Matisajul se da cu lac sau vopsea rosie fluorescenta.
Taparina se prinde de firul principal cu o agrafa cu vartej. Pentru a putea arunca la distante mari taparina, vom folosi vergi lungi de 4 - 4,5 m, din carbon cu inele mari si mulinete robuste pe care vom pune 200 m fir de 0,30 mm.
Plumbul are la capat un ochet gaurit de care legam o bucata de ata de relon de care vom lega struna taparinei.
Recuperarea taparinei se face printr-o permanenta"pompare "de jos in sus sau lateral din varful vergii, cu miscari sacadate, imprimand fulgilor zvacniri de pestisori speriati.
Lansarile se vor executa intotdeauna printr-o usoara pendulare dinspre spate, cu rotirea trunchiului inspre fata, avand varful vergii orientat in sus in clipa eliberarii taparinei. In timpul lansarii manerul va fi tinut cu mana dreapta pe locul unde este fixata mulineta, degetul aratator tinand firul lipit de varga, iar cu mana stanga tinem capatul de jos al manerului , vom imprima concomitent cu lansarea in fata o miscare usoara de impingere a bazei manerului in sensul invers directiei de lansare. Aceasta miscare imprima aruncarii mai multa suplete, precizie si o viteza progresiva a plumbului, evitand incurcarea taparinei. Pe masura ce ne apropiem de dig, ridicam taparina la suprafata pentru a nu o agata de pietre. Atentie mare la pozitia pe stabilopozi, caci orice alunecare poate duce la accidente grave. Dupa pescuit spalati uneltele cu apa potabila, apa de mare fiind coroziva.
citat de pe "http://www.pescuitulsportiv.ro/index.html"
Stiam ca se pescuieste cu taparina...noroc cu tine ca mai aprofundez si eu
Acest peste marin, se apropie de tarmul romanesc in timpul lunilor mai - iunie, cand temperatura apei ajunge la 15 - 17 grade, in urmarirea cardurilor de hamsii, aterina, gingirica.
Pescuitul stavridului se practica de pe dig sau din barca cu o montura numita taparina.
Taparina se compune dintr-o struna terminala lunga de 1,50 - 1,80 m, fir alb translucid, avand grosimea de 0,22 - 0,25 mm ce se termina la un capat cu un plumb fusiform de 30 - 75 g. Pe aceasta struna , la intervale de 10 cm, sunt atasate 10 - 15 chiostece din nailon de 0,18 - 0,20 mm, nu mai lungi de 4 cm (cat un bat de chibrit), prevazute cu carlige ronde albe (cadmiate), numarul 6, cu tija lunga, subtiri.
Pe carligul legat la chiostec, se matiseaza cu ata rosie pene mici pestrite de ratoi salbatec sau bibilica, astfel incat sa depaseasca cu 3 - 5 mm, curbura carligului. Matisajul se da cu lac sau vopsea rosie fluorescenta.
Taparina se prinde de firul principal cu o agrafa cu vartej. Pentru a putea arunca la distante mari taparina, vom folosi vergi lungi de 4 - 4,5 m, din carbon cu inele mari si mulinete robuste pe care vom pune 200 m fir de 0,30 mm.
Plumbul are la capat un ochet gaurit de care legam o bucata de ata de relon de care vom lega struna taparinei.
Recuperarea taparinei se face printr-o permanenta"pompare "de jos in sus sau lateral din varful vergii, cu miscari sacadate, imprimand fulgilor zvacniri de pestisori speriati.
Lansarile se vor executa intotdeauna printr-o usoara pendulare dinspre spate, cu rotirea trunchiului inspre fata, avand varful vergii orientat in sus in clipa eliberarii taparinei. In timpul lansarii manerul va fi tinut cu mana dreapta pe locul unde este fixata mulineta, degetul aratator tinand firul lipit de varga, iar cu mana stanga tinem capatul de jos al manerului , vom imprima concomitent cu lansarea in fata o miscare usoara de impingere a bazei manerului in sensul invers directiei de lansare. Aceasta miscare imprima aruncarii mai multa suplete, precizie si o viteza progresiva a plumbului, evitand incurcarea taparinei. Pe masura ce ne apropiem de dig, ridicam taparina la suprafata pentru a nu o agata de pietre. Atentie mare la pozitia pe stabilopozi, caci orice alunecare poate duce la accidente grave. Dupa pescuit spalati uneltele cu apa potabila, apa de mare fiind coroziva.
citat de pe "http://www.pescuitulsportiv.ro/index.html"
Stiam ca se pescuieste cu taparina...noroc cu tine ca mai aprofundez si eu
Da-i romanului un deget si ....ti-l bea.
-
Cristian Stancu
- member
- Mesaje: 201
- Membru din: 30 Sep 2005 12:32
- Localitate: Bucuresti/Romania
Si daca stavridul nu-l gasesti poti sa incerci la chefal
CHEFALUL AURIU, SINGHILUL ( Mugil auratus )
Dimensiunile obisnuite ale chefalului auriu sunt de 20 - 25 cm lungime si 200 - 300 g greutate, putand ajunge la 50 cm lungime si 600 - 800 g greutate. Face parte din familia chefalilor, alaturi de ostreinos si laban.
Singhilul se apropie de litoralul romanesc la sfarsitul lui martie - inceputul lui aprilie si ramane pana in octombrie. Se hraneste cu alge si crustacee bentonice. Pescuitul sportiv al singhilului se aseamna cu cel al labanului, de pe diguri sau de pe plaja. Este nevoie de o lanseta de carbon de 4 - 4,5 m de putere mare, 150 - 250 g, avand o mulineta robusta, pe tamburul careia sa incapa 200 m de fir de 0,28 - 0,30 mm. Urmeaza un forfac de 0,35 - 0,40 cm, alb - cenusiu, lung 10 -12 m. Acest "bici" este necesar pentru a putea arunca la mare distanta un plumb greu de peste 100 g. Acest plumb are o constructie speciala.
Primul chiostec, tot din fir alb - cenusiu, va fi situat la 40 -50 cm de plumb, iar al doilea la 35 - 40 cm de primul. Pe aceste chiostece lungi de 15 cm, se introduce cate un dop din poliester dur, vopsit in verde (portocaliu la laban), lung de 1-1,5 cm si gros de 0,5 - 1 cm. La capat se leaga cate un carlig alb, cu tija lunga, cadmiata, nr. 2 - 4. Paleta carligului se infige in dop. Momeala este rama de mare, un miriapod pe care il puteti gasi in mare, la o adancime de 1 m, in zone cu fund namolos. De mare ajutor este o sita plutitoare, dintr-o cutie din lemn careia i se scoate fundul si i se pune o sita, iar pe laterale doua plutitoare. Dotati astfel, plus o cazma solida, vom putea gasi "ramele" dupa oarecare eforturi si cautari.
Daca singhilul se apropie de dig sau intra in incintele portuare, poate fi prins cu o undita de 7 - 8 m , fir alb de 0,25 mm si carlig nr. 6 alb. Pluta trebuie sa fie lunga si usoara. Momeala este painea sau rama de mare. Carligul se plaseaza la peste 25 cm de fund.
Carnea singhilului este delicioasa. Fie la gratar sau prajit la tigaie, stropit cu lamaie, va va lasa o amintire de neuitat.
CHEFALUL AURIU, SINGHILUL ( Mugil auratus )
Dimensiunile obisnuite ale chefalului auriu sunt de 20 - 25 cm lungime si 200 - 300 g greutate, putand ajunge la 50 cm lungime si 600 - 800 g greutate. Face parte din familia chefalilor, alaturi de ostreinos si laban.
Singhilul se apropie de litoralul romanesc la sfarsitul lui martie - inceputul lui aprilie si ramane pana in octombrie. Se hraneste cu alge si crustacee bentonice. Pescuitul sportiv al singhilului se aseamna cu cel al labanului, de pe diguri sau de pe plaja. Este nevoie de o lanseta de carbon de 4 - 4,5 m de putere mare, 150 - 250 g, avand o mulineta robusta, pe tamburul careia sa incapa 200 m de fir de 0,28 - 0,30 mm. Urmeaza un forfac de 0,35 - 0,40 cm, alb - cenusiu, lung 10 -12 m. Acest "bici" este necesar pentru a putea arunca la mare distanta un plumb greu de peste 100 g. Acest plumb are o constructie speciala.
Primul chiostec, tot din fir alb - cenusiu, va fi situat la 40 -50 cm de plumb, iar al doilea la 35 - 40 cm de primul. Pe aceste chiostece lungi de 15 cm, se introduce cate un dop din poliester dur, vopsit in verde (portocaliu la laban), lung de 1-1,5 cm si gros de 0,5 - 1 cm. La capat se leaga cate un carlig alb, cu tija lunga, cadmiata, nr. 2 - 4. Paleta carligului se infige in dop. Momeala este rama de mare, un miriapod pe care il puteti gasi in mare, la o adancime de 1 m, in zone cu fund namolos. De mare ajutor este o sita plutitoare, dintr-o cutie din lemn careia i se scoate fundul si i se pune o sita, iar pe laterale doua plutitoare. Dotati astfel, plus o cazma solida, vom putea gasi "ramele" dupa oarecare eforturi si cautari.
Daca singhilul se apropie de dig sau intra in incintele portuare, poate fi prins cu o undita de 7 - 8 m , fir alb de 0,25 mm si carlig nr. 6 alb. Pluta trebuie sa fie lunga si usoara. Momeala este painea sau rama de mare. Carligul se plaseaza la peste 25 cm de fund.
Carnea singhilului este delicioasa. Fie la gratar sau prajit la tigaie, stropit cu lamaie, va va lasa o amintire de neuitat.
Da-i romanului un deget si ....ti-l bea.
-
Cristian Stancu
- member
- Mesaje: 201
- Membru din: 30 Sep 2005 12:32
- Localitate: Bucuresti/Romania
Sau daca vrei sa te imbogatesti...... 
CAMBULA ( Platichthys flessus luscus )
Acest peste il gasim pe fundul nisipos al Marii Negre unde se ascunde in nisip sau inoata prin miscari ondulatorii ale inotatoarelor pectorale deasupra fundului apei in cautarea crustaceelor, molustelor sau a viermilor ce constituie hrana zilnica.
Grosimea corpului este de 1 - 2 cm, lungimea obisnuita fiind de 20-30 cm, iar greutatea 100-300 g.
Gura mica si oblica necesita un carlig mic (6 -
cu tija lunga, pe care vom prinde o rama de mare, o molusca sau un garid. Nu refuza nici banali viermusi care se pun ca aperitiv la carnea de scoica.
Scoica o putem fierbe cateva minute pana se desface si o desprindem apoi cu un briceag. Carnea fiarta a scoicii va sta mult mai bine in carlig. Cum miscarea este asigurata de viermusi, iar aroma este data de scoici, atunci succesul nu este departe. Daca avem la dispozitie cativa pestisori marini cum ar fi aterina sau hamsia, ii vom taia in bucati mici si ii vom pune pe carlig
Montura folosita este una de fund, cu momitor. Acest momitor este un cilindru gaurit din tabla zincata, nituit la inchidere cu trei nituri. Vom lua o sarma de cupru de 1 mm grosime, de lungime mai mare decat cilindrul si ii vom face doi ocheti la capete, nu inainte de a introduce pe sarma un capac de tabla de diametru egal cu cel al cilindrului. La unul din capetele cilindrului introducem doua suruburi subtiri in cruce si le fixam pe piulite. Introducem de-a lungul axului cilindrului sarma de cupru pe care o rasucim o data in jurul celor doua suruburi aflate in cruce. Acum putem turna plumb in cilindrul in grosime de un cm, astupand cele doua suruburi. La celalalt capat venim cu capacul de tabla si inchidem cilindrul. In interior vom introduce bucati de peste sau de scoica. De cei doi ocheti vom lega un carlig cu un fir de nylon alb.
Pe acest fir vom introduce cate o margica mica rosie neflotanta, langa paleta carligului. Firul pentru chiostec poate fi de 0,18 - 0,20 mm, iar cel de linie de 0,25 mm.
Cambula se apropie de tarm in mai - iunie pentru depunerea icrelor si ramane aici pana in septembrie, la o adancime cuprinsa intre 3 - 10 m. Ofera un pescuit placut si accesibil de pe plaja sau de pe dig. Carnea este gustoasa, fina, avand o aroma deosebita.
CAMBULA ( Platichthys flessus luscus )
Acest peste il gasim pe fundul nisipos al Marii Negre unde se ascunde in nisip sau inoata prin miscari ondulatorii ale inotatoarelor pectorale deasupra fundului apei in cautarea crustaceelor, molustelor sau a viermilor ce constituie hrana zilnica.
Grosimea corpului este de 1 - 2 cm, lungimea obisnuita fiind de 20-30 cm, iar greutatea 100-300 g.
Gura mica si oblica necesita un carlig mic (6 -
cu tija lunga, pe care vom prinde o rama de mare, o molusca sau un garid. Nu refuza nici banali viermusi care se pun ca aperitiv la carnea de scoica.Scoica o putem fierbe cateva minute pana se desface si o desprindem apoi cu un briceag. Carnea fiarta a scoicii va sta mult mai bine in carlig. Cum miscarea este asigurata de viermusi, iar aroma este data de scoici, atunci succesul nu este departe. Daca avem la dispozitie cativa pestisori marini cum ar fi aterina sau hamsia, ii vom taia in bucati mici si ii vom pune pe carlig
Montura folosita este una de fund, cu momitor. Acest momitor este un cilindru gaurit din tabla zincata, nituit la inchidere cu trei nituri. Vom lua o sarma de cupru de 1 mm grosime, de lungime mai mare decat cilindrul si ii vom face doi ocheti la capete, nu inainte de a introduce pe sarma un capac de tabla de diametru egal cu cel al cilindrului. La unul din capetele cilindrului introducem doua suruburi subtiri in cruce si le fixam pe piulite. Introducem de-a lungul axului cilindrului sarma de cupru pe care o rasucim o data in jurul celor doua suruburi aflate in cruce. Acum putem turna plumb in cilindrul in grosime de un cm, astupand cele doua suruburi. La celalalt capat venim cu capacul de tabla si inchidem cilindrul. In interior vom introduce bucati de peste sau de scoica. De cei doi ocheti vom lega un carlig cu un fir de nylon alb.
Pe acest fir vom introduce cate o margica mica rosie neflotanta, langa paleta carligului. Firul pentru chiostec poate fi de 0,18 - 0,20 mm, iar cel de linie de 0,25 mm.
Cambula se apropie de tarm in mai - iunie pentru depunerea icrelor si ramane aici pana in septembrie, la o adancime cuprinsa intre 3 - 10 m. Ofera un pescuit placut si accesibil de pe plaja sau de pe dig. Carnea este gustoasa, fina, avand o aroma deosebita.
Da-i romanului un deget si ....ti-l bea.