Mi-am facut lectiile dar dupa postarea domnului profesor( LV-ul), putine ar mai fi de spus.
Pordind de la datele enuntate in ipoteza, si avand in vedere si postarile anterioare, varianta mea de abordare ar fi urmatoarea (nu voi mai repeta cele scrise in postarile anterioare).
1. As incerca sa ma “imprietenesc” cu pazicul pentru a obtine informatii suplimentare (daca este furajat si “cu ce este furajat” cat de des este furajat) as observa daca exista eventual o magazie de furaje si zona in care este amplasata, avand invedere ca in acea zona pestele este hranit (nu vad de ce ar cara cu barca sau pe mal hrana la departare mare de depozit).
2. As cauta un loc mai inalt si as face o recunoastere vizuala a luciului de apa. As stabili posibilele vaduri dupa care, as verifica la fata locului situatia exacta. Avand in vedere ca este toamna si temperatura apei este in scadere, in mod normal apa ar trebui sa fie mai limpede ceea ce m-ar indemna sa folosesc si niste ochelari polarizati. Odata locul ales as trece la operatiunile obisnuite (sondare, maturere, stabilirea configuratiei fundului, etc) si nu m-as ferii de agataturi.
3. Acum imi permit sa fac o paranteza. In functie de temperatura apei as stabili strategia de urmat. Crapul, neavand stomac si nici alte glande prezente la pestii rapitori, ficatul si pancreasul sau au in procesul de digestie un rol foarete important prin enzimele produse si care descompun hrana. Activitatea enzimelor depinde de temperatura. S-a constatat (asa spun cercetatorii) ca la temperaturi de 0-5 grade crapul consuma din rezerve si foarte putin, ca la 5-8 grade digestia este foarte limitata iar temperatura maxima pentru digestia normala este de 24 grade, temperatura peste care functiile fiziologice ale crapului nu mai sunt normale.
4. Pornind de la informatiile adunate la 1 si 2 si tinad cont si de cele de la 3 as incepe nadirea. As folosi o nada pe baza carne, sange; atractanti si stimulatori de apetit, aroma piper, scoica sau caviar. As nadi initial maxim 2 kg de bile in combinatie cu 1kg pelete si 1 kg particule (canepa, hrana de pasari,) preparate cu aceleas arome. As nadi doua locuri, unul la adancime (a) si altul eventual pe un platou cu apa mai mica (b). Ca momeala as folosii aceleas bile. Montura Kevin Nash Run Rig System (
http://www.beepworld.de/members7/romanw/montagen.htm)
5. As pescui cu doua lansete pe patul de nada (a) si una in lateral pe acelas pat de nada si cu a patra lanseta pe locul (b).
6. Restul ramane de vazut.
Pt . Nutza
Predilectia crapului spre porumb este usor de explicat. In majoritatea cazurilor in crescatorii pestele este furajat cu sroturi, sparturi de seminte (grau, porumb, orz, orzoaica, etc) sau chiar cereale ca atare, furaje putin alterate care nu mai sumt consumate de alte aminale domestice. Nu de putine ori este hranit cu reziduri de la fabricile de bere reziduri ce contin malt si porumb fermentate (berea se face din foarte multa apa, malt, malai, si putin hamei
). La o hranire suplimentara prelungita (cereale,etc) la pesti “pasnici”are loc o adaptare a activitatii enzimelor (adaptare care apare dupa 12-15 zile, prin micsorarea activitatii amilazei si accentuarea tripsinei) si de aici o recunoastere si cautare a hranei respective. In plus crapul este de origine asiatica iar porumbul sud americana. Este putin probabil ca porunbul sa fi constituit candva hrana naturala a crapului.
Si in cartile de istorie se scria ca razesi lui Stefan mancau mamaliga si fumau pipa
Invincibilitatea noastra depinde de noi, vulnerabilitatea inamicului, de el.
Sun Tzu
DD
... daca dai o spaga se poate sta si noaptea 