@marian oprea
dar si crapul ca si omul isi leaga viata de existenta celor 8 aminoaocizi esentiali , pe care nu ii poate sintetiza , deci trebuie sc preluati ca atare din natura . Deja aici gasesti un lucru de care se leaga majoritatea nadelor moderne .
proteine / aminoacizi
Moderatori: mihai florescu, ticu, danr, PIRVU RICHARD, maiden, tudor oprescu, Tilea Gabriel
aparent aminoacizii esentiali la pesti sunt 10
am mai jos un citat dintr-un studiu facut de faimosii " cercetatori americani de la universitatea nu stiu care ", care face niste precizari legate de aminoacizi si proteine in dieta pestilor
Mai sunt precizari interesante din punct de vedere al cantitatiilor optime de proteine ale hranei in functie de specie si varsta.
Asta apropos de goana dupa " high protein".
Sigur ca un studiu strict pe crap ar fi mult mai relevant.
am mai jos un citat dintr-un studiu facut de faimosii " cercetatori americani de la universitatea nu stiu care ", care face niste precizari legate de aminoacizi si proteine in dieta pestilor
Mai sunt precizari interesante din punct de vedere al cantitatiilor optime de proteine ale hranei in functie de specie si varsta.
Asta apropos de goana dupa " high protein".
Sigur ca un studiu strict pe crap ar fi mult mai relevant.
Protein
Because protein is the most expensive part of xxx feed, it is important to accurately determine the protein requirements for each species and size of cultured xxx. Proteins are formed by linkages of individual amino acids. Although over 200 amino acids occur in nature, only about 20 amino acids are common. Of these, 10 are essential (indispensable) amino acids that cannot be synthesized by xxx. The 10 essential amino acids that must be supplied by the diet are: methionine, arginine, threonine, tryptophan, histidine, isoleucine, lysine, leucine, valine and phenylalanine. Of these, lysine and methionine are often the first limiting amino acids. xxx feeds prepared with plant (soybean meal) protein typically are low in methionine; therefore, extra methionine must be added to soybean-meal based diets in order to promote optimal growth and health. It is important to know and match the protein requirements and the amino acid requirements of each xxx species reared.
Protein levels in aquaculture feeds generally average 18-20% for marine shrimp, 28-32% for catfish, 32-38% for tilapia, 38-42% for hybrid striped bass. Protein requirements usually are lower for herbivorous xxx (plant eating) and omnivorous xxx (plant-animal eaters) than they are for carnivorous (flesh-eating) xxx, and are higher for xxx reared in high density (recirculating aquaculture) than low density (pond aquaculture) systems.
Protein requirements generally are higher for smaller xxx. As xxx grow larger, their protein requirements usually decrease. Protein requirements also vary with rearing environment, water temperature and water quality, as well as the genetic composition and feeding rates of the xxx. Protein is used for xxx growth if adequate levels of fats and carbohydrates are present in the diet. If not, protein may be used for energy and life support rather than growth.
Proteins are composed of carbon (50%), nitrogen (16%), oxygen (21.5%), and hydrogen (6.5%). xxx are capable of using a high protein diet, but as much as 65% of the protein may be lost to the environment. Most nitrogen is excreted as ammonia (NH3) by the gills of xxx, and only 10% is lost as solid wastes. Accelerated eutrophication (nutrient enrichment) of surface waters due to excess nitrogen from xxx farm effluents is a major water quality concern of xxx farmers. Effective feeding and waste management practices are essential to protect downstream water quality.
-
Val Pangica
- member
- Mesaje: 170
- Membru din: 05 Ian 2008 21:40
danR
nu are nimic de-a face proteina cu aminoacizii astia .
Am precizat ca acesti aminoacizi nu se pot sintetiza din NIMIC - in orice traiect gastric al oricarei vietati
Ei se gasesc ca atare , sub forma libera si ii preluam si noi ( OMUL ) si crapii ( ca si maimutele , ornitorincii , gusterul sau stavdridul ) din hrana pe care o ingeram . Stiam pe undeva o lista cu ei - dar nu are rost sa facem chimie . Important este ca pentru om chestia asta nu este foarte apasatoare - avind un meniu de hrana variat si ales de el , dar pentru sa zicem crapi , o hrana care are un continut bogat de acesti amino - devine interesanta pe termen lung - rezolvindu-i o problema altfel complicata .
Stii boala scorbutului la om - si asta era tot o boala data de o nutritie precara . Cam asa si cu amino astia la crap , pentru ca nu ii prinzi prea des - ii iei repede cind dai de ei in apa .
Si nici macar nu e vreo "solutie" minune - cam orice atract de tip amino , de la orice firma , ii cuprinde . Deci nu asta e trucul , cum poate unii ar crede - problema asta s-a rezolvat de mult , de producatorii de nada .
Era vorba in topic , de similitudini om - crap la nutritie .
Si iti mai dau un exemplu din medicina umana , cu mari rezultate la crap . Tinind cont de sistemul digestiv primitiv al crapului si de faptul ca prin tranzitarea hranei se obtin foarte putine produse nutritive / raportat la hrana ingerata , s-a facut paralela , acum multi ani , si nu de noi ci de cei care au vrut sa isi faca cariera in producerea nadelor , cu un sistem digestiv slab metabolizat sau bolnav al unui om bolnav .
Mentionez aici ca Nutramino , Multimino , orice amino de azi folosit la crap isi trage originea in solutiile aminoacide care se foloseau si inca se folosesc in medicina umana in tratarea problemelor metabolice si de asimilare , la oameni . Cind am fost mic am avut niste probleme de stomac si nu pot uita mirosul de crema de CSL nici astazi , pentru ca mi-a marcat copilaria . Vreo 2 ani de zile am luat nu stiu cite linguritze dintr-o pasta gen amino CSL - din pacate eram asa de mic ca nu stiu cum se chema si mama nu isi aduce aminte . Dar mirosul specific e de neuitat !
Uite cum niste baieti destepti s-au bazat pe similitudini om - crap si au preluat niste ingrediente folosite in medicina umana si le-au produs si le-au introdus in nutritia crapului .
nu are nimic de-a face proteina cu aminoacizii astia .
Am precizat ca acesti aminoacizi nu se pot sintetiza din NIMIC - in orice traiect gastric al oricarei vietati
Ei se gasesc ca atare , sub forma libera si ii preluam si noi ( OMUL ) si crapii ( ca si maimutele , ornitorincii , gusterul sau stavdridul ) din hrana pe care o ingeram . Stiam pe undeva o lista cu ei - dar nu are rost sa facem chimie . Important este ca pentru om chestia asta nu este foarte apasatoare - avind un meniu de hrana variat si ales de el , dar pentru sa zicem crapi , o hrana care are un continut bogat de acesti amino - devine interesanta pe termen lung - rezolvindu-i o problema altfel complicata .
Stii boala scorbutului la om - si asta era tot o boala data de o nutritie precara . Cam asa si cu amino astia la crap , pentru ca nu ii prinzi prea des - ii iei repede cind dai de ei in apa .
Si nici macar nu e vreo "solutie" minune - cam orice atract de tip amino , de la orice firma , ii cuprinde . Deci nu asta e trucul , cum poate unii ar crede - problema asta s-a rezolvat de mult , de producatorii de nada .
Era vorba in topic , de similitudini om - crap la nutritie .
Si iti mai dau un exemplu din medicina umana , cu mari rezultate la crap . Tinind cont de sistemul digestiv primitiv al crapului si de faptul ca prin tranzitarea hranei se obtin foarte putine produse nutritive / raportat la hrana ingerata , s-a facut paralela , acum multi ani , si nu de noi ci de cei care au vrut sa isi faca cariera in producerea nadelor , cu un sistem digestiv slab metabolizat sau bolnav al unui om bolnav .
Mentionez aici ca Nutramino , Multimino , orice amino de azi folosit la crap isi trage originea in solutiile aminoacide care se foloseau si inca se folosesc in medicina umana in tratarea problemelor metabolice si de asimilare , la oameni . Cind am fost mic am avut niste probleme de stomac si nu pot uita mirosul de crema de CSL nici astazi , pentru ca mi-a marcat copilaria . Vreo 2 ani de zile am luat nu stiu cite linguritze dintr-o pasta gen amino CSL - din pacate eram asa de mic ca nu stiu cum se chema si mama nu isi aduce aminte . Dar mirosul specific e de neuitat !
Uite cum niste baieti destepti s-au bazat pe similitudini om - crap si au preluat niste ingrediente folosite in medicina umana si le-au produs si le-au introdus in nutritia crapului .
-
Val Pangica
- member
- Mesaje: 170
- Membru din: 05 Ian 2008 21:40
Dane nu pot sa o las asa - acesti AMINOACIZI ESENTIALI nu sunt sintetizati din NIMIC din ce se gaseste in natura de nici un organism viu de pe planeta asta . Suna un biolog sau dietetician si verifica teoria asta !danr scrie:are mult de a face intrucat sunt extrasi fix din proteinanu are nimic de-a face proteina cu aminoacizii astia
da asa cum ai zis, da-o incolo de biologie :)
Se gasesc pur si simplu in stare libera in natura si ii preluam in metabolism prin hrana si in principu - ii c.m la fel cum i-am inghitit .
Nu stiu de ce te-ai legat asa rau de acesti amoniacizi si eu nu am posibilitatea sa ma contrazic prea mult pe aici , ca imi sare lumea in cap vizavi de tine ! Nu marsa pe chestia asta ca ar fii pacat !
Inteleg ca prima e polemica - dar ce argumente aduci la partea a -2-a a postarii mele legata de interferenta om- crap . Ai ceva comentarii ? Sau ti-am demonstrat ca ipoteza ta ( "crapul nu e la fel ca omul" ) e in afara calculelor fimelor de nada ? Si ca niste nebuni din Anglia s-au inspirat din aceste similitudini si au facut avare vinzind nade si momeli moderne de crap !? ( Gibbinsson , Paisley , Rod Hutchinson , niste batrinei amariti - nu locuiesc aici !
etc )-
Dani Hentiu
- maniac
- Mesaje: 1210
- Membru din: 26 Feb 2004 13:04
- Localitate: DEVA
- Contact:
@Val
Cuvântul proteina provine din limba greaca proteinus care înseamna primul. Proteinele intra în componenta tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenti si intervin în desfasurarea tuturor proceselor vitale în organism: intra în structura multor hormoni; participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului împotriva microbilor si toxinelor acestora; intra în combinatii chimice cu substante chimice toxice, transformându-le în substante netoxice; îndeplinesc functia de transportatori formând diferite complexe (proteino-lipidic, proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-hidric si cu unele medicamente); participa la mentinerea echilibrului osmotic, la repartizarea apei si a substantelor dizolvate în ea în diferitele parti ale organismului; pot fi arse în organism cu scop energetic, 1 g de proteine eliberând 4 kcalorii.
În componenta proteinelor intra aminoacizi. Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul omului si trebuie adusi zilnic cu alimentele. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina. Pentru copiii sub 1 an histidina este aminoacid esential. Ceilalti au fost numiti neesentiali întrucât pot fi sintetizati în organism din alte substante. Pentru sinteza proteinelor organismului este nevoie de aminoacizi esentiali si neesentiali în anumite proportii.
Aminoacizii esentiali îndeplinesc functii diferite în organism.
Valina. Insuficienta ei în ratia alimentara provoaca scaderea consumului de hrana, dereglari de coordonare a miscarilor, hipertensiune si moartea sobolanilor supusi experientei.
Lizina intra în componenta triptofanului si metioninei. Insuficienta de lizina în ratia alimentara are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine, micsorarea numarului de eritrocite în sânge si continutului de hemoglobina, provoaca istovirea muschilor, dereglari în calcificarea oaselor, diverse modificari patologice în ficat si plamâni. Insuficienta lizinei la oameni provoaca cefalee, vertijuri, greata, voma, anemie, leucopenie. Includerea lizinei în ratia alimentara face sa sporeasca numarul de reticulocite în maduva oaselor. Sunt sarace în lizina cerealele. Sursele principale de lizina le constituie brânza de vaci, carnea, pestele.
Leucina contribuie la normalizarea bilantului de azot, a metabolismului proteic si glucidic. în insuficienta de leucina la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului, apar modificari în ficat, în glanda tiroida.
Izoleucina întra în componenta proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei în ratia alimentara provoaca echilibru azotat negativ.
Metionina este donatorul principal de grupe metilice labile, folosite la sinteza colinei (substanta cu însusiri biologice active, cu actiune lipotropa). Metionina normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor în ficat si se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei. Acidul folic stimuleaza eliminarea grupelor metilice ale metioninei, asigura sinteza colinei în organism. Metionina este necesara la functionarea suprarenalelor si la sinteza adrenalinei. Sursa principala de metionina este brânza de vaci.
Treonina. In lipsa ei la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului, provocând chiar moartea lor.
Triptofanul participa la sinteza albuminei si globulinei, este necesar la cresterea animalelor si mentinerea echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei, a acidului nicotinic si joaca un rol important în profilaxia pelagrei. Surse importante de triptofan sunt carnea, pestele, brânza de vaci, ouale. Sunt bogate în triptofan soia, fasolea, mazarea. O cantitate relativ mica de triptofan contine proteina porumbului. Din aceasta cauza ratia alimentara cu utilizarea preponderenta a porumbului poate provoca pelagra.
Fenilalanina participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a suprarenalelor. Din fenilalanina se sintetizeaza tirozina care contribuie la formarea adrenalinei.
Histidina participa la sinteza hemoglobinei. Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea histaminei, care dilata vasele, mareste permeabilitatea peretilor lor.
Proteinele alimentare, reiesind din valoarea lor biochimica, se împart în 3 categorii: I - proteinele din ou, carne, lapte, peste. Ele contin toti aminoacizii esentiali în proportii optime pentru sinteza proteinelor organismului, mentin echilibrul proteic în organism; II - proteinele din legume uscate, cereale. Acestea contin toti aminoacizii esentiali, dar nu în proportii suficiente pentru sinteza proteinelor omului; III - gelatina din oase, tendoane, cartilagii, zeina din porumb. în structura proteinelor porumbului lipsesc mai multi aminoacizi, si cei prezentati sunt în raporturi dezechilibrate si au valoarea biologica scazuta. Valoarea lor biologica poate fi marita prin asocierea cu proteine de calitate superioara. De exemplu: mamaliga cu lapte sau brânza.
Lipsa proteinelor în alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli (hepatoza, pelagra s.a.), istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii, micsorarea sintezei hormonilor suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, micsorarea masei corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral (osteoporoza); pielea devine uscata, unghiile - fragile, cade parul.
Este daunator pentru organism si surplusul de proteine. Excesul lor în ratia alimentara se soldeaza cu supraîncarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefactie în intestine, cu supraîncarcarea ficatului si rinichilor.
Sunt bogate în proteine carnea (20%), pestele (18%), ouale (12,7%), brânza de vaci (18%), cascavalul (30%), soia (35%), fasolea (21%), nucile (18%), pâinea (8%), pastele fainoase (11%).
Alimentatia rationala recomanda ingerarea în 24 ore a 1 g de proteine la 1 kg de greutate corporala. Asadar, o persoana cu masa corpului de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g de proteine. Aportul minim de proteine nu trebuie totusi sa fie mai mic de 40 g zilnic. O cantitate de proteine sub acest indice are drept consecinta faptul ca organismul îsi consuma proteinele tesuturilor. În unele situatii organismul necesita cantitati crescute de proteine. în perioada de crestere, copiii au nevoie de 2 g la kg, femeile în perioada sarcinii - de l,5g/kg/corp, iar când alapteaza - de 2g/kg/ corp. Valoarea energetica a proteinelor trebuie sa constituie 10-15 % din totalul de calorii pe care îl contine ratia alimentara. În lume nu sunt conceptii unice despre normele fiziologice ale organismului în proteine. Pentru un barbat cu masa corpului de 70 kg în vârsta de 18-40 ani ce nu depune efort fizic greu si locuieste în tara cu clima moderata necesitatea în proteine variaza între 55 g (Canada), 87 g (Rusia) si 120 g (Bulgaria). Aceste varietati se afla în functie de calitatea si valoarea biologica a produselor consumate.
este pt om, cred ca si la peste se aplica unlele reguli
Cuvântul proteina provine din limba greaca proteinus care înseamna primul. Proteinele intra în componenta tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenti si intervin în desfasurarea tuturor proceselor vitale în organism: intra în structura multor hormoni; participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului împotriva microbilor si toxinelor acestora; intra în combinatii chimice cu substante chimice toxice, transformându-le în substante netoxice; îndeplinesc functia de transportatori formând diferite complexe (proteino-lipidic, proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-hidric si cu unele medicamente); participa la mentinerea echilibrului osmotic, la repartizarea apei si a substantelor dizolvate în ea în diferitele parti ale organismului; pot fi arse în organism cu scop energetic, 1 g de proteine eliberând 4 kcalorii.
În componenta proteinelor intra aminoacizi. Din cei 20 de aminoacizi cunoscuti 8 sunt considerati esentiali, întrucât nu pot fi sintetizati în organismul omului si trebuie adusi zilnic cu alimentele. Acestia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina. Pentru copiii sub 1 an histidina este aminoacid esential. Ceilalti au fost numiti neesentiali întrucât pot fi sintetizati în organism din alte substante. Pentru sinteza proteinelor organismului este nevoie de aminoacizi esentiali si neesentiali în anumite proportii.
Aminoacizii esentiali îndeplinesc functii diferite în organism.
Valina. Insuficienta ei în ratia alimentara provoaca scaderea consumului de hrana, dereglari de coordonare a miscarilor, hipertensiune si moartea sobolanilor supusi experientei.
Lizina intra în componenta triptofanului si metioninei. Insuficienta de lizina în ratia alimentara are drept consecinta dereglarea circulatiei sanguine, micsorarea numarului de eritrocite în sânge si continutului de hemoglobina, provoaca istovirea muschilor, dereglari în calcificarea oaselor, diverse modificari patologice în ficat si plamâni. Insuficienta lizinei la oameni provoaca cefalee, vertijuri, greata, voma, anemie, leucopenie. Includerea lizinei în ratia alimentara face sa sporeasca numarul de reticulocite în maduva oaselor. Sunt sarace în lizina cerealele. Sursele principale de lizina le constituie brânza de vaci, carnea, pestele.
Leucina contribuie la normalizarea bilantului de azot, a metabolismului proteic si glucidic. în insuficienta de leucina la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului, apar modificari în ficat, în glanda tiroida.
Izoleucina întra în componenta proteinelor organismului. Lipsa izoleucinei în ratia alimentara provoaca echilibru azotat negativ.
Metionina este donatorul principal de grupe metilice labile, folosite la sinteza colinei (substanta cu însusiri biologice active, cu actiune lipotropa). Metionina normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor în ficat si se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei. Acidul folic stimuleaza eliminarea grupelor metilice ale metioninei, asigura sinteza colinei în organism. Metionina este necesara la functionarea suprarenalelor si la sinteza adrenalinei. Sursa principala de metionina este brânza de vaci.
Treonina. In lipsa ei la animale se retine cresterea, se micsoreaza masa corpului, provocând chiar moartea lor.
Triptofanul participa la sinteza albuminei si globulinei, este necesar la cresterea animalelor si mentinerea echilibrului azotat, la sinteza proteinelor serice si a hemoglobinei, a acidului nicotinic si joaca un rol important în profilaxia pelagrei. Surse importante de triptofan sunt carnea, pestele, brânza de vaci, ouale. Sunt bogate în triptofan soia, fasolea, mazarea. O cantitate relativ mica de triptofan contine proteina porumbului. Din aceasta cauza ratia alimentara cu utilizarea preponderenta a porumbului poate provoca pelagra.
Fenilalanina participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a suprarenalelor. Din fenilalanina se sintetizeaza tirozina care contribuie la formarea adrenalinei.
Histidina participa la sinteza hemoglobinei. Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea histaminei, care dilata vasele, mareste permeabilitatea peretilor lor.
Proteinele alimentare, reiesind din valoarea lor biochimica, se împart în 3 categorii: I - proteinele din ou, carne, lapte, peste. Ele contin toti aminoacizii esentiali în proportii optime pentru sinteza proteinelor organismului, mentin echilibrul proteic în organism; II - proteinele din legume uscate, cereale. Acestea contin toti aminoacizii esentiali, dar nu în proportii suficiente pentru sinteza proteinelor omului; III - gelatina din oase, tendoane, cartilagii, zeina din porumb. în structura proteinelor porumbului lipsesc mai multi aminoacizi, si cei prezentati sunt în raporturi dezechilibrate si au valoarea biologica scazuta. Valoarea lor biologica poate fi marita prin asocierea cu proteine de calitate superioara. De exemplu: mamaliga cu lapte sau brânza.
Lipsa proteinelor în alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli (hepatoza, pelagra s.a.), istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii, micsorarea sintezei hormonilor suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, micsorarea masei corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral (osteoporoza); pielea devine uscata, unghiile - fragile, cade parul.
Este daunator pentru organism si surplusul de proteine. Excesul lor în ratia alimentara se soldeaza cu supraîncarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefactie în intestine, cu supraîncarcarea ficatului si rinichilor.
Sunt bogate în proteine carnea (20%), pestele (18%), ouale (12,7%), brânza de vaci (18%), cascavalul (30%), soia (35%), fasolea (21%), nucile (18%), pâinea (8%), pastele fainoase (11%).
Alimentatia rationala recomanda ingerarea în 24 ore a 1 g de proteine la 1 kg de greutate corporala. Asadar, o persoana cu masa corpului de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g de proteine. Aportul minim de proteine nu trebuie totusi sa fie mai mic de 40 g zilnic. O cantitate de proteine sub acest indice are drept consecinta faptul ca organismul îsi consuma proteinele tesuturilor. În unele situatii organismul necesita cantitati crescute de proteine. în perioada de crestere, copiii au nevoie de 2 g la kg, femeile în perioada sarcinii - de l,5g/kg/corp, iar când alapteaza - de 2g/kg/ corp. Valoarea energetica a proteinelor trebuie sa constituie 10-15 % din totalul de calorii pe care îl contine ratia alimentara. În lume nu sunt conceptii unice despre normele fiziologice ale organismului în proteine. Pentru un barbat cu masa corpului de 70 kg în vârsta de 18-40 ani ce nu depune efort fizic greu si locuieste în tara cu clima moderata necesitatea în proteine variaza între 55 g (Canada), 87 g (Rusia) si 120 g (Bulgaria). Aceste varietati se afla în functie de calitatea si valoarea biologica a produselor consumate.
este pt om, cred ca si la peste se aplica unlele reguli
><)))°>-------- Dani
am extras treaba cu aminoacizii din topicul despre selectarea crapului mare
noi gasim in alimentatie proteina, din care organismul nostru extrage aminoacizii care compun proteina respectiva
pe de alta parte, daca organismul nostruu nu gaseste anumiti aminoacizi in alimentati, are capabilitatea de a-i sintetiza folosin alti aminoacizi
cei 8 aminoacizi care se numesc esentiali nu pot fi sintetizati de organism, deci trebuie sa-i luam din proteinele care se gasesc in alimentatie
daniel a postat mai sus destul de clar ce fel de proteine din ce fel de alimente conti aminoacizii esentiali
ca mi-ai zis sa sun un nutritionist, suna tu unul si cine are dreptate are de baut o bere de la celallt :)
in alta ordine de idei, dupa ce om lamuri treaba asta cu aminoacizii, daca tot exista topicul asta hai sa continuam cu conti nutul optim de proteina in bile/alimentatia crapului
se baga cineva experimentat sa ne spuna parerea lui practica ?
prieteneste si la obiect
nu o face nimeni pe desteptul, si orice discutie poate fi constructiva, ca doar suntem pe forum sa ne distram si sa schimbam informatii nu sa ne suparam unii pe altii
val, este complet falsDane nu pot sa o las asa - acesti AMINOACIZI ESENTIALI nu sunt sintetizati din NIMIC din ce se gaseste in natura de nici un organism viu de pe planeta asta . Suna un biolog sau dietetician si verifica teoria asta !
Se gasesc pur si simplu in stare libera in natura si ii preluam in metabolism prin hrana si in principu - ii c.m la fel cum i-am inghitit .
noi gasim in alimentatie proteina, din care organismul nostru extrage aminoacizii care compun proteina respectiva
pe de alta parte, daca organismul nostruu nu gaseste anumiti aminoacizi in alimentati, are capabilitatea de a-i sintetiza folosin alti aminoacizi
cei 8 aminoacizi care se numesc esentiali nu pot fi sintetizati de organism, deci trebuie sa-i luam din proteinele care se gasesc in alimentatie
daniel a postat mai sus destul de clar ce fel de proteine din ce fel de alimente conti aminoacizii esentiali
ca mi-ai zis sa sun un nutritionist, suna tu unul si cine are dreptate are de baut o bere de la celallt :)
in alta ordine de idei, dupa ce om lamuri treaba asta cu aminoacizii, daca tot exista topicul asta hai sa continuam cu conti nutul optim de proteina in bile/alimentatia crapului
se baga cineva experimentat sa ne spuna parerea lui practica ?
lasa ce zice lumea, noi discutam ce avem de discutatNu stiu de ce te-ai legat asa rau de acesti amoniacizi si eu nu am posibilitatea sa ma contrazic prea mult pe aici , ca imi sare lumea in cap vizavi de tine ! Nu marsa pe chestia asta ca ar fii pacat !
prieteneste si la obiect
nu o face nimeni pe desteptul, si orice discutie poate fi constructiva, ca doar suntem pe forum sa ne distram si sa schimbam informatii nu sa ne suparam unii pe altii
-
Dan Pop-Coman
- veteran
- Mesaje: 533
- Membru din: 12 Sep 2006 22:43
- Localitate: Lugoj
- Contact:
unii oameni au mai evoluat si nu mai au nevoie decat de 8
din cate stiu eu sunt 8 si alti doi asociati uneori cu aminoacizii esentiali
dai dreaq :)
revenind la propunerea mea, cum si in ce context ati avut mai bune rezultate in functie de cantitatea de proteina din bile ?
apropos de high protein si junk
din cate stiu eu sunt 8 si alti doi asociati uneori cu aminoacizii esentiali
dai dreaq :)
revenind la propunerea mea, cum si in ce context ati avut mai bune rezultate in functie de cantitatea de proteina din bile ?
apropos de high protein si junk