unde am gresit?
Moderatori: mihai florescu, ticu, danr, PIRVU RICHARD, maiden, tudor oprescu, Tilea Gabriel
-
- veteran
- Mesaje: 678
- Membru din: 10 Aug 2004 13:32
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
- Daniel Costache
- veteran
- Mesaje: 857
- Membru din: 14 Mai 2004 21:02
- Localitate: Constanta
- Contact:
Foarte adevaratcornel rosioru scrie:Cind boabele sunt pe ac, pot fi absorbite si scuipate fara probleme. Pe rig insa, independenta acului , faciliteaza intoarcerea si inteparea.
dar
in momentul in care pestele ia fir cel putin 10cm (cam atat apreciez firul intins de swinger) nu cred ca mai are importanta centimetrul firului de par. Este clar ca pestele a luat momeala. Faptul ca dupa aceea inteparea este mai mult sau mai putin eficienta sau ca pestele scuipa mai usor carligul fara fir este altceva.cornel rosioru scrie:De aici si semnale mai putine dar sigure.
Totusi eu nu inteleg numarul de trasaturi net in favoarea carligului fara fir. Pentru ca in mod paradoxal momeala este prezentata intr-un mod nefiresc (zic eu).
Salutari din Miami
Ceva asemanator am patit si eu de mai multe ori, ultima data duminica.
Am avut o lanseta ce avea 2-3 boabe de porumb direct pe carig nr.8, la care aveam mereu mici trasaturi, nici una nu avea amplitudinea neceara unei reactii de intepare (din partea mea). Cand scoteam lanseta gaseam boabele sparte si supte. La celellate lansete (cu porumb pe fir de par) nimic, nici o miscare iar boabele erau intacte. Nu am inteles de ce
. Cred ca au fost pesti mici, dar de ce la montura pe fir de par nu mergeau
(aveam pe fir 3 boabe de porumb si un "bob' din spuma flotanta ).
Teorii sau presupuneri mai am in cap, poate are cineva una mai "serioasa'.
Am avut o lanseta ce avea 2-3 boabe de porumb direct pe carig nr.8, la care aveam mereu mici trasaturi, nici una nu avea amplitudinea neceara unei reactii de intepare (din partea mea). Cand scoteam lanseta gaseam boabele sparte si supte. La celellate lansete (cu porumb pe fir de par) nimic, nici o miscare iar boabele erau intacte. Nu am inteles de ce


Teorii sau presupuneri mai am in cap, poate are cineva una mai "serioasa'.
Sunt aproape sigur ca numarul trasaturilor este acelasi si in cazul momelii pe fir de par, si in cazul celei pe tija acului. Diferenta apare insa la semnalizarea trasaturii. Eu folosesc pentru a testa diverse monturi "fanteziste" 2 lansete: pe una am fir textil si pe una am fir mono. Incerc sa le pozitionez cat mai aproape. Semnalizarile la cea cu textil sunt mult mai frecvente.Daniel Costache scrie:Totusi eu nu inteleg numarul de trasaturi net in favoarea carligului fara fir. Pentru ca in mod paradoxal momeala este prezentata intr-un mod nefiresc (zic eu).
-
- veteran
- Mesaje: 678
- Membru din: 10 Aug 2004 13:32
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
-
- new member
- Mesaje: 6
- Membru din: 17 Iun 2004 10:20
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Suntem constienti ca pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele respiratorii : cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara oxigenarii si multe lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.
Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu delicatete hrana.
Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe) si partea superiara a gurii (cerul gurii), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice.
Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama.
Catalin
Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu delicatete hrana.
Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe) si partea superiara a gurii (cerul gurii), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice.
Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama.
Catalin
mi-am luat revansa
pe aceeasi balta, in acelasi loc am prins, dand dupa crap, un somn de 17 kg. drill-ul a durat doua ore.
montura a fost pentru crap cu trei boabe de porumb + un pufi pentru flotabilitate.
si pot sa spun ca am urmat sfaturile primite in acest topic.
cu multumiri
montura a fost pentru crap cu trei boabe de porumb + un pufi pentru flotabilitate.
si pot sa spun ca am urmat sfaturile primite in acest topic.
cu multumiri
Bravos pt captura! Imi poti spune cum se numeste balta pe care ai pescuit? www.xxx.ro/crap