Cum adica? Din ce cauza? De ce? Partea a 3-a (Betaina)
Cum adica? Din ce cauza? De ce? � partea a 3-a
Cercetatorii japonezi, dupa mai multe teste, au ajuns la concluzia ca Dimethyl-beta-propiothetina (DMPT) este un foarte puternic stimulator de apetit pentru crap (mai puternic decat unii aminoacizi). In general, orice extract natural din animale nevertebrate (scoica, raci), sunt foarte bune in acest domeniu. Extractul de raci si de rama este un atractant mai eficient decat cel de peste sau de scoica. Puterea de atractie a acestor substante se pierde, daca sunt pastrate pe un timp mai indelungat.
Sarea si zaharul
Un ihtiolog japonez a gasit in cavitatea bucala a crapilor un receptor care reactioneaza in special la ioni pozitivi, cum sunt cei de sodiu (Na). Sarurile sunt stimulatori de miros (cele cu una sau doua valente), iar cele cu trei actioneaza repulsiv. Sarea de bucatarie nu este un stimulent pentru crap. Un cercetator german a aflat ca exemplarele de crap ajunse la varsta maturitatii prefera gustul neutru in detrimentul celui de sare. Trebuie sa precizam ca respingerea a survenit in momentul in care s-a depasit procentajul de 10%. Crapii batrani resping si procentajul de 50% de zahar. Autorul german mai mentioneaza �crapii resping gustul dulce, de sare sau cel amar�. Japonezii au observat cum crapul receptioneaza exact in acelasi fel la anumiti acizi (de ex. acidul citric) cum in cazul nucleotidelor.
Condimente
Pe aceasta tema avem destul de putine informatii. Un producator renumit pentru producerea unui foarte bun furaj pentru puieti de crap foloseste in acestea condimente cu rol de stimulator. Aceste lucruri sunt de foarte multe ori secrete comerciale si in alimentatia pestilor sunt inca foarte multe lucruri care asteapta un raspuns. Dupa propriile experiente condimentele sunt foarte eficiente in pescuitul crapului. In timpul mai multor partide am folosit un mix pe baza de ficat si condimente, care si-a dovedit puterea de atractie.
Cine nu cunoaste Robin Red-ul a carei eficienta se datoreaza continutului de condimente? Deoarece condimentele sunt aditivi naturali, le recomandam cu caldura, dar intr-un procentaj maxim de 10%. Boiliesul de altfel poate avea un gust (atentie, nu aroma) puternic, crapul nu se sperie de acesta.
Betaina
Acest cuvant este folosit ca un secret in lumea carpfishing-ului. (n. trad. Articolul de fata a aparut in 2002.) Ce este adevarat din toate aceste lucruri? Dupa parerea noastra, in Anglia betaina este folosita de mai multi ani ca o arma secreta. S-ar putea ca succesul unor boiliesuri ready-made sa se datoreze in mare masura betainei. De cativa ani unii pescari de crap au gasit in betaina acel element care ii despartea de succes. Nu este de mirare, deoarece betaina era folosita ca atractant inca din anii 70 in furajarea pestilor, cu scopul de a avea un rezultat mai bun la cresterea in greutate a pestilor crescuti in acvaculturile specifice (dar nu la crapi, deoarece crapul este prea ieftin)
Despre betaina se pot gasi informatii, relativ usor. Aceste informatii au fost transmise de catre mine lui J�rgen Mayer (M+M Baits) iar el a devenit primul comerciant din Germania care si-a largit paleta de nada si atractanti cu betaina. Atentie! Nu fiecare betaina este si una benefica in pescuit, deoarece sunt prea multe tipuri pe piata. Pe cea in stare lichida (diluata) nu o recomand, deoarece aici posibilitatea falsului este foarte mare.
Din pacate firmele producatoare nu specifica ce fel de betaina folosesc. Cea mai buna este Glycin-Betaina sau cunoscut si sub numele de N-Trimethylglycin. Sunt si tipuri de betaine ineficiente, cum sunt cele de Ornithin sau Histidin. Dar trebuie sa avem in vedere ca stimulatorii de apetit sunt diferiti de la o specie de pesti la alta. Ceea ce pentru pastrav este un foarte bun stimulator nu inseamna ca in cazul crapului va avea aceeasi efecte. Exact in acest fel se comporta si Vitamealo (un aditiv pentru bovine), acesta este un stimulent pentru vaci, dar ineficient la crap!
In cazul crapului, Glycin-Betaina este cea mai eficace. In magazinele de specialitate sun comercializate in mare masura Betain HCL (Hydrochlorid). Noi, ca pescari de crap, nu prea avem ce face cu acesta. S-ar putea ca acest tip de betaina sa rezulte din reactia ce se petrece intre Glycin-Betaina diluata in apa si intre clor, care se cristalizeaza. Daca acesta intra in contact iarasi cu apa s-ar putea sa se transforme in betaina eficace. Este probabil ca diferite firme de distributie sa scoata pe piata Glycin-Betaina sub diferite nume. M+M baits, de exemplu, comercializeaza Betain-Anhydros, care se comporta in felul cum am descris la presupunerea despre Betain HCL.
Betain Anhydros-ul este extras din sfecla de zahar, deci foarte eficienta in crapfishing, fapt ce este sustinut de rezultatul a mai multor partide de pescuit. Dar despre acest lucru va scrie mai mult J�rgen. Cu aceasta vrem sa spunem ca trebuie sa avem mare grija cand cumparam betaina. Cea mai buna este cea de Glycin Betain, extrasa din sfecla de zahar, orz, grau, mazare, linte, rame, raci, faina de peste, ficat sau rinichi. V-ati prins! Acum stiti de ce este atat de buna in amestecul de baza faina de ficat, de peste, de scoica sau de carne! Acestea sunt adevaratele arome, si nu cele de capsuni. Ken Townley afirma in carte s-a The Beekay Guide to Carp Baits (1998): �Betaina este cel mai bun atractant de pana acum � Mai bine ies din casa fara pantaloni, decat sa folosesc nade de crap care sa nu contina betaina.�
Aproape fiecare nada contine o anumita cantitate de betaina, dar daca mai adaugam betaina pura in amestecul de baza sau in dip, atunci o vom imbunatati considerabil. Betaina si aminoacizii sunt adevaratii aditivi de gust si arome!
Proportia in care se foloseste nu e atat de usor de precizat pe cat ne-am astepta. La anumite specii de pesti un amestec de betaina si aminoacizi de tip L s-a dovedit a fi mai eficace decat betaina pura. In articolele scrise de cercetatorii din domeniul ihtiologiei sunt sugerate anumite limite de concentratie dar care nu prea ne sunt folositoare deoarece nu se spune decat ca o anumita cantitate raportata la un litru de apa va produce o reactie asupra crapilor.. Cum vrem sa calculam acesta cand nu stim sa dam date referitoare la volumul de apa dintr-un lac sau sa ne referim doar la volumul de apa din jurul boiliesului? Cele mai bune concentratii le vom primi doar cu experientele din timpul partidelor de pescuit.
Si noi suntem de parere ca un crap nu se poate atrage la vadul nostru de pe distante mari. Intotdeauna vom fi nevoiti sa localizam crapii pentru ca ei sa gaseasca mai repede montura noastra. Cu diferitii atractanti vom putea stimula hranirea, care, fara atractanti, ar fi fost, poate, imposibila.
Somnul american poate detecta de la o distanta de 5 m o sursa de hrana cu ajutorul gustului sau mirosului. Presupunem ca aceasta functioneaza cam la fel si in cazul crapului. Nu trebuie sa uitam, faptul ca experienta poate determina pestii sa renunte la anumite arome sau gusturi, din motive ca ele ar putea reprezenta un anumit pericol. Deci vom fi intotdeauna nevoiti sa schimbam cate ceva.
Trebuie sa luam in considerare, ca in timpul fierberii boiliesurile vor pierde o anumita cantitate de substante hidrosolubile de pe suprafata lor. Din acest motiv, este bine ca boiliesurile prezentate pe carlig sa fie unele solubile (nu pelete sau ball-pelets!), sa emite prin metode active semnale de hrana. Noi fierbem boiliesurile atat de putin cit putem.
Este recomandabil ca atractantii sa fie introdusi in mix sub forma de praf (ex. betaina) si dupa fierbere sa adaugati si putina pe suprafata lor sub forma de dip. Putem incerca si nadirea cu boiliesuri cu timp diferit de fierbere. Aromele sintetice le putem lasa deoparte, oricum folosim atractanti hidrosolubili (ex. betaina si proteina de peste) iar acesta au un miros puternic. Dar pentru siguranta puteti folosi in continuare anumite arome de calitate buna care au un miros si gust cat mai �natural.�
In continuare J�rgen ne va impartasi din experientele sale acumulate de-a lungul nenumeratelor partide de pescuit cu privire la betaina si atractantii naturali.
Daca ne uitam la ingredientele de succes, atunci ne va fi evident de ce sunt atat de bune unele dintre ele (ex. faina de ficat). In ficat sunt foarte multi aminoacizi si betaina este de-asemenea prezenta. Acelasi lucru este valabil si pentru proteinele de peste, extractele de pestele s.a. Folosesc faina de ficat cu precadere pe ape intens pescuite sau cu un procentaj ridicat in hrana naturala. Folosindu-l am avut rezultate mai bune decat in cazul in care pescuiam cu ready-made-uri sau cu boiliesuri obisnuite. Cand nadeam cu boiliesuri luate direct din punga, in prima faza aveam rezultate multumitoare, dar dupa 2-3 zile (pescuit si nadit) rata capturilor a scazut simtitor. In caz contrar, cu boiliesurile mele care aveau un anumit continut de faina de ficat aveam un succes constant si prindeam chiar si atunci cand ceilalti doar priveau la lansetele lor.
Folosesc faina de ficat pe un lac de 5 ha intens pescuit de circa 6 ani. O utilizez in mix-uri de cele mai diferite: dulci, de fructe, de carne, de peste si in cele condimente. Iar rezultatele cele mai concludente le-am inregistrat cu cele pe baza de condimente.
Deoarece eu si prietenii mei folosim doar ingrediente de calitate, rezultatele noastre in nordul Germaniei sunt constant de bune, avand ca reper pescarii care nu prind mai nimica sau mai putin decat in anii precedenti. Pe aceste ape pescuiesc de mai bine de 6 ani cu acelasi mix, care e atat de eficient pe cat era in primele zile de folosinta. Parerea mea este ca ingredientele proaspete, de buna calitate si digerabile sunt in sine si niste atractanti de valoare.
Dar inapoi la betaina: Robert mi-a povestit ca s-a documentat din greu in legatura cu betaina si ca cercetatorii de specialitate au avut rezultate foarte bune cu acest aditiv. A vrut sa stie daca am citit sau daca am auzit despre acesta. Din intamplare chiar atunci am comandat de la o firma britanica. Acesta se intampla in primavara anului 1998. Substanta pe care am comandat-o era oferita sub forma lichida si am incercat-o de vreo doua ori. Chiar la prima partida am prins 5 crapi (pescuiam pe un canal de irigare) ceilalti pescari de pe malul apei n-au reusit nici macar sa vada mustata unui singur crap in acea zi. Mai multi pescari cunoscuti se plangeau ca nu prinsesera cine stie ce mare lucru in acea saptamana.
M-am interesat mai mult, si am aflat ca forma de baza a betainei este de un praf de culoare alba, ceea ce m-a nelinistit un pic: eu o aveam doar pe cea sub forma lichida. Peste cateva zile am primit iarasi de la un comerciant englez o betaina, dar care avea o culoare maronie, era in stare solida, numindu-se Betain HCL. Tot cautand pe piata betaina cea mai pura, am primit de la o firma tot Betain HCL, dar de aceasta data una de o calitate ireprosabila. Era folosita in industria farmaceutica, avea o culoare alba, cu o structura cristalizata, deci total diferit decat ce se gasea pe piata halieutica. Din experientele acumulate, am dedus usor ca de acum incolo chiar eu trebuie sa-mi caut betaina pura.
Dupa un timp mi-a si reusit. Intre timp s-a facut deja 14 martie a anului 1999, data primei partide din acel an. Nu aveam incredere in prealabil in betaina si in acest fel am renuntat la ea in favoarea nadelor deja consacrate. La data de 25 aprilie am testat pentru prima data betaina sub forma cea noua. Eram la pescuit impreuna cu un prieten de-al meu pe un lac de 20 de hectare, care imi era total necunoscut. Captura record pe acel lac era un crap de 14.5 kg. Cu aceasta ocazie am prins doar 5 crapi: 9, 11.5, 11.5, 17, 17.2 kg. Cu toate ca am reusit sa dobor recordul anterior eram in continuare sceptic in legatura cu betaina.
Cu a treia ocazie cand vizitam acel lac magnific, am vrut sa vad cum reactioneaza pestii la boiliesurile pe baza de ficat si faina de peste marin condimentat putin cu betaina. Am reusit sa prind un crap de 18.15 kg, un peste cunoscut tuturor dar care nu era inca prins de nimeni. Urmatorul test s-a desfasurat pe lacul nostru, unde pot sa incerc diferite monturi si nade, deoarece cunoscand locul, pot sa-mi fac o idee despre rezultatele obtinute. Nu am nadit in prealabil, deoarece cei mai multi pescari care frecventeaza acest lac, recurg la aceasta metoda. Vadul ales era cel mai in voga din acel an.
Din discutiile avute cu pescarii de pe lac, am aflat ca nu prea sa prinde peste, in general cam 2-3 exemplare intr-o sesiune, iar noaptea precedenta n-a adus nimic senzational in materie de capturi. Deoarece vremea nu s-a schimbat deloc, nu prea aveam sperante, dar totusi am lansat spre neant. Tocmai povesteam cu vecinul de alaturi, cand deodata semnalizatorul meu a scos un beeep. Din pacate l-am pierdut la jumatatea drumului. Pe scurt: in acea seara am prins 14 crapi pana in 17 kg, care mi-au spulberat orice gram de neincredere in betaina.
Acest an a devenit pana acum cel mai bun an din cariera mea de pescar de crap. De-a lungul anului am prins o gramada de crapi pe lacuri unde nu prea se prinsese in ultima vreme. Intre aceste capturi erau si cateva care nu-si mai facusera aparitia pana atunci. Eu folosesc cam 5-15 gr de betaina la 10 oua, dar se pare ca deja 5-10 gr sunt suficiente. Sunt de parere ca prin intrebuintarea betainei rezultatele noastre se vor imbunatati, dar nu este vorba de o substanta mirifica. Putem avea zile proaste in continuare daca nu sunt crapi in zona noastra.
Betaina ne ajuta pe lacuri cu un surplus de hrana, unde crapii se vor obisnui mai repede cu boiliesurile noastre. Dar in continuare trebuie sa gasim crapii sau ruta lor de patrulare. Cu betaina putem sa facem mai multe teste, cum de pilda folosirea in dip-uri sau presararea lor dupa ce le-am fiert. Cum vedeti mai sunt cateva mici secrete care se pot aplica chiar si pe lacuri cu hrana bogata sau vizitat de foarte multi pescari de crap.
Deocamdata atat de la J�rgen Meyer.
Recapitulare: O nada buna trebuie sa corespunda cerintelor de nutritie a crapului si sa aiba o atractivitate cit mai buna. Cele mai bune substante de atractivitate sporita sunt urmatoarele, in ordinea descrescatoare:
� Extracte naturale si hrana naturala (ex. larve de chironomide), raci si rame, dar si scoicile si pestii (green lipped mussel, extract de peste, proteine hidrosolubile de peste, extract de gamarrus, extract de chironomide)
� Substante care contin o cantitate insemnata de aminoacizi sau proteine de origine animala: faina de ficat, de peste si de carne, proteine lactice, faina de sange, plasma de sange, drojdia de bere
� Aminoacizi artificiali cum este Glycinbetaina, extracte artificiale din nevertebrate
� Aminoacizii L-Prolin, Glycinbetaina, Peptide, proteine hidrosolubile, Nucleotide
� Substante naturale: condimente, arome naturale (deocamdata nu sunt suficiente date stiintifice asupra eficientei acestora)
� Zaharuri, diferite tipuri de sare (sarea de bucatarie), solventi, alcooli (un grad redus de stimulare, dar tocmai din aceste doua sunt alcatuite aromele obisnuite!!)
Dupa experientele noastre aromele artificiale se pot lasa pe raftul magazinelor de specialitate, macar in acest fel putem economisi ceva bani. Zaharul si sarea se pot folosi aproape in orice situatie, dar atentie la dozaj.
Enzimele, lecitina si grasimile nu au efect de atractivitate.
Efect de repulsie: experiente negative cu anumite arome/gusturi, acizi sau baze puternice (gustati-le si veti vedea despre ce este vorba). La acesti aditivi sunt inca multe de deslusit din punct de vedere stiintific.
Speram ca v-am atras atentia cu cate ceva. Acest domeniu este atat de complicat, incat imi vine sa rad cand anumiti autori vor sa ne prezinte in detaliu lumea crapilor. Daca i se pare cuiva prea complicat tot ce am scris in aceste randuri, vreau sa cer iertare.
Cu stimulatorii de gust cercetatorii rusi au reusit sa aiba o crestere a greutatii crapilor cu pana la 130-140%. Ca dovada pentru tot ce am amintit aici, cred ca ajunge acest lucru.
Fir intins
Robert Arlinghaus & J�rgen Meyer
Traducere de Kulcsar Laszlo
