Situatii speciale II – crap la copca
Situatii speciale partea a II-a – Crap la copca
Iarna nu prea ma incanta sa ies la pescuit la copca foarte des, poate doar in zilele insorite 2-3 ore pe la pranz cand e mai cald. Candva intr-o iarna stateam si ma uitam pe geam cum se spargeau norii si incepea sa iasa soarele si parca ma atragea un pescuit. Fix atunci ma suna Sergiu, un bun prieten, mare amator de pescuit la copca.
Mai tu vezi ce vreme e afara?
Vad (nu eram 100% convins)
Margi la o copca?
Nu stiu ….
Hai ma ca Oltcitul tau are tractiune pe fata si merge, a mea cu tractiune pe spate ma omoara daca dau de gheata.
Bine ma, m-ai convins. Unde mergem?
Mai stii unde ne-a dus Petre asta vara si am prins crapcenii aia aurii frumosi? Mai stii ce bibani am prins acolo?
Da. Dar cum intram cu masina acolo?
Asta se intampla pe o balta aproape salbatica, destul de aproape de Bucuresti, o balta micuta, de max 2 ha, lasata de izbeliste. Petre ne invatase cum se prinde crap acolo (va povestesc altadata), erau bucati intre 1 si 7 kg, cei mai desi fiind la 3-4 kg. Singura problema era ca acesti crapii erau foarte rari, daca aveai 2 trasaturi pe zi era sarbatoare, lui Petre ii placea acolo pentru ca nu era nimeni la pescuit si mai ales nu era taxa. Tot asteptand noi sa traga crapii ne-am apucat sa dam la twister pe langa stufuri, unde se vedea intrand firul apei in balta, am prins niste frumuseti de bibani, 300-500g bucata si multi.
Iau eu cazmaua!
Sa va povestesc un pic despre Sergiu, este tipul optimistului fanatic, la el totul se poate, nimic nu este imposibil, este un tip la vreo 130 kg fara sa fie gras, are 1,95 inaltime, o voce de clopot de biserica, daca povesteste el ceva pe balta e teatru in aer liber, se aude pe o raza de cativa km. El vroia sa faca drum de masina cu cazmaua!!!!
Mai dementule sunt cativa km de la sat pana la balta cum faci tu drum cu cazmaua?
Lasa ca vedem la fata locului.
Ok.
Plecam ca belerezii la 5 dimineata pe un ger de crapau pietrele, trecem prin piata, luam un kil de larve (de fapt Sergiu le-a luat).
La ce ai luat ma atatea larve?
Lasa ma ca bibanii aia erau flamanzi rau, nu mai stii ce sareau pe twister, punem multe larve sa vina numai aia mari.
Pe la 7 ajungem in satul cu pricina si descoperim cu bucurie ca drumul e dezapezit, drumul catre satul urmator nu catre balta. Mergem pana in dreptul baltii si descoperim ca pe drumul catre balta zapada avea cam 1m. De la drum pana la balta era cam 1 km, drum de facut cu zapada pana aproape la brau, in zonele unde era inghetata era cum era, mergeai pe deasupra dar unde crapa crusta inotai pur si simplu.
Hai Sergiule lopateaza, fa drum!
Stai ba esti nebun, tu nu vezi cat e zapada?
Pai tu ce ai crezut?
?!??!?!!?
Hai sa lasam masina aici si mergem pe jos.
Daca duci tu toate bagajele.
Bine ma le duc ca tu esti batran si bolnav.
Drumul era dezapezit fix cat sa treaca 2 masini una pe langa alta, unde sa mai si parcam. Il conving pe Sergiu ca trebuie sa faca loc de parcare prin zapada si se apuca sa lopateze, intre timp eu ma apuc si car bagajele pe gheata, 2 saci de haine, termosuri, aragaz de voiaj, freza, scaunele, rucsacul cu mancare si accesorii etc, parca eram plecati pentru 2 saptamani. Pe la 9 terminam si noi cu caratul, asta sapase ca minerul, facuse loc sa parchezi un tir. Eu eram epuizat, dupa 2 drumuri pana la balta si inapoi nu mai puteam nici sa rasuflu.
Ia vezi ba, poti sa bagi caruciorul asta de butelii aici (nu era prea mare fan Oltcit).
Pot ma, tu du-te si foreaza. Vreau 4 gauri la 2 metri una de alta, pe firul curentului, unde dadeam asta vara.
Gata sefu! (ma dispera cu servialismele astea)
Cand desface animalul lansetele cad pe spate, pe una fir de 12 si carlig de 8, pe alta fir de 14 si carlig de 6. Eu aveam fir de 10 si carlige de 12, chiar stiind ce bibani erau acolo tot nu ma pregatisem de peste mare.
Ce faci ma cu astea? Ce vrei sa prinzi? Ursi polari?
Nu frate, bibani, da? daia cocosati.
Desface baxul de larve, pune cam 30 de bucati pe fiecare carlig, le admira incantat si le da drumul pe copca. Pescuim la cca 30 m de stuf, cam pe unde vazusem in vara forfota mare de bibani dimineata si seara, acolo era un prag si se termina bradisul si incepea un mal negru si destul de adanc pe care nu crestea nimic, adancimea 3m.
Stai sa vezi acum ce-i omoram! E locul perfect, adancimea perfecta, vremea perfecta (intre timp iesise soarele si inflorea optimismul in el)
Stai ma, ai rabdare sa prindem intai si apoi te lauzi.
Stam vreo ora pana vedem prima trasatura, o miscare usoara de pluta urmata de … renuntare. Dupa vreo 10 minute am o trasatura hotarata si scot un biban de vreo 5 cm.
Uite Sergiule sa dai dupa bibani mai mari, ca vad ca scule ai.
Ha ha ha la sa ca vezi tu, stai sa se adune.
In urmatoarele 2 ore mai prind eu 3 bibani de max 10 cm si 2 babusti la fel de mici, la Sergiu nimic, tragea si o lasa, la asemenea cantitate de larve mancau sarmanii pestisori 3 zile. Ma apuca plictisul si il bat pe animal la cap sa plecam.
Hai ma ca nu are rost sa mai stam, tu nu vezi ca nu e nimic pe aici.
Stai ma ca acum dupaamiaza trag aia mari.
Da vad, poate ca mai prindem unul de 30g.
Ba pescar de duminica ce esti, te-ai si plictisit, nu plecam nicaieri.
Daca il vad pe animal asa de hotarat imi iau o lanseta, foreza si ma duc mai inspre mal, dau o gaura, las momeala, dispare pluta, intep si scot un biban frumusel, peste 100g, buuuuuuuuun.
Sergiule hai sa vezi unde stau baboii!
Unde ba?
Uite aici. (si ii arat bibanul)
Animalul vine in fuga, mai mai sa rupa gheata,
Unde ma? La ce?
Stai mai disperatule usor, nu e decat un amarat de biban
Care ma asta? Tu nu vezi ca e cel mai mare de azi?
Alearga pe gheata, isi aduce lansetele, foreza ca nebunul, face o galagie de jale. Ma enervez si ma duc chiar in mal, langa stuf, langa firul apei (nu aveam curaj sa stau pe gheata chiar pe firul apei). Aduc foreza, dau o copca, las momeala si incep sa aud chiuituri, Sergiu prindea bibani maricei. Eu eram foarte incantat de locul pe care il gasisem, apa avea cam 1,5 m, destul de adanca atat de aproape de stuf.
Hai ba aici, ia uite ce bibanoi!
Lasa ma ca sunt si aici.
Nu apuc sa mai zic ceva ca vad pluta plecand usor sub gheata, intep, incerc sa ridic dar smuceste tare si rupe. Nu-mi vine sa cred, asa smucitura iarna, cred ca ma dat de tatal bibanilor, imi leg alt carlig, pun si eu libelule cat pot sa insir pe carlig, las momeala, astept cateva minute si iar pleaca pluta. E clar, al meu esti. Intep, smuceste si rupe. Imi dau lacrimile de nervi, de-abia mai imi miscam mainele de frig, cum sa mai leg carlige. Ma duc la Sergiu.
Da-mi bai si mie niste fir de 12
De ce?
Sa am pentru la anu?
Ce ba, ai dat de peste?
Cred ca da, mi-a rupt de 2 ori
E asa e cu incepatorii.
Nu mai poate de fericire ca are vreo 5 bibanoi insirati pe gheata
Uite frate aici meserie, uite 1, 2, 3 … 5 bucati!
Bine ba, da-mi firul si taci.
Termina cu comentariile, imi da fir, imi leaga si carlig, e tare bine dispus, cand ma uit imi pusese carlig de 6.
Iti bati joc de mine? ce e asta?
Carlig frate, de peste nu de baboiasi.
Nu mai am putere sa ma cert cu el, era cam 3 jumate ceasul si incepuse sa se lase o umbra ciudata, rece peste balta. Ma duc din nou la locul meu las momeala (vreo 30 de libelule) si imediat am trasatura, intep, drilez si scot un ciorta de peste 1 kg. Raman cu gura cascata, e primul crap la copca.
Bai desteptule ia vino incoace.
Ce e ba? (animalul drila fericit un bibanoi)
Hai sa vezi si tu cum arata un peste. (vede de la distanta ca e mare si vine in fuga)
Ce e asta ba crap?
Nu frate, e strut!
O rupe la fuga si vine cu lansetele taras pe gheata, daca ai prins unul inseamna ca sunt mai multi, si lasa momeala in copca mea.
Ce faci animalule? Fa-ti copca.
Stai ba lacomule, lasa-ma si pe mine sa prind unul, tu scoate-l pe al tau din carlig. (Atunci mi-am dat seama ca umblam ca prostul cu ciortanul in mana)
Nu apuc sa-mi scot pestele si sa pun alte libelule ca-l vad pe animal cu lanseta covrig.
L-ai si luat?
Normal, doar mi-am adus ce-mi trebuie, nu ca amatorii!
Nu apuca sa se bucure prea mult, pestele o ia scurt spre stuf si rupe.
Ba sa stii tu ca aici e cocioc si stau crapii sub el, hai sa-i rupem.
Bai dementule e aproape intuneric, hai sa mergem ca nu mai vedem sa iesim de aici.
Stai sa mai prind unul!
Iar da drumul la momeala si pana ne mai certam putin vad cu ii pleaca cu pluta, animalul inteapa ca un apucat si rupe in intepatura.
Mama ce mare a fost, mi-a rupt imediat.
Taci fraiere din gura, ai intepat ca bezmeticul si ai rupt.
Nu frate, l-am simtit era mare. Stai sa mai dau o data.
Incep sa-mi dau seama ca sunt pe cale sa fac primul pescuit de noapte la copca si nu ma atrage deloc ideea, deja eram paralizat de frig si foame.
Bine fratioare, da-i linistit, la cat sa vin sa te iau maine?
Unde pleci ba? Acum cand trage? Incep desenele animate?
Bai animalule abia se mai vede malul, masina nu se mai vede de o jumate de ora, vrei sa dormi in zapada?
Se uita si zevzecul in jur si si da seama imediat de situatie. Incepe sa stranga in graba, stiam ca mai ratacise odata intr-o toamna dupa un pescuit de salau jumatate de noapte cautand masina.
Hai repede ca ramanem pe aici. Maine la cat plecam?
Unde sa plecam?
Incoace.
Bai dementule maine ma duc la munca.
Ce esti nebun, cand am dat de peste?
Pe drum facem o gramada de planuri, cum trebuie dat, cu ce, in ce fel. Stabilim ca cel mai bine este sa dam cu fir mono de 16 sau 18, carlig de 6 si multe larve, problema este cum sa le facem sa stea in carlig vii cat mai mult timp, ii povestesc lui Sergiu ca am vazut intr-o revista cum se leaga un elastic de tija carligului si prinzi larvele cu el. Planuri peste planuri, vorbim mai mult ca sa nu adormim, oricum amandoi eram rupti de oboseala.
Seara ma apuc si leg carlige cu tija lunga, incerc sa leg varianta de elastic pe tija si imi dau seama ca nu va functiona prea bine, arata hidos rau. Ma suna Sergiu si imi spune acelasi lucru, nu arata grozav asa ca mai stam putin de povesti si ii propun sa punem larvele intr-o pinza pe care sa o legam de carlig. Nu prea reusesc sa-l conving si ramane ca stabilim a doua zi.
Plecam cu noaptea in cap, pe o vreme de statea sa ninga, ceata, frig o “placere” sa pescuiesti. Trecem prin piata, luam kilul de larve si la 7 suntem pe balta, iarasi faza cu bagajele, caram de ne spetim dar azi parca avem aripi, stim ca urmeaza sa prindem peste.
Facem copcile exact peste cele din seara dinainte si desfacem lansetele, eu aveam una cu fir de 16 si carlig de 8 si una cu fir de 18 si carlig de 6. Sergiu avea un aer foarte important, simteam ca vrea sa se laude cu ceva.
Uite fratioare in ce punem larvele, toata seara am taiat la ele, din maieul lui tata le-am facut. Si imi arata incantat niste rondele de panza, de fapt o plasa, un fost maieu chinezesc cu gaurele.
Bravo Sergiule esti si tu odata util.
Punem cateva libelule in rondelele de plasa si insiram marginile acestora pe tijele carligelor, iese un fel de bocceluta, mie mi se pare ca arata fix ca un boilies. Cred ca intrau 20-30 de larve acolo. Ce era foarte interesant erau capetele larvelor care ieseau prin gaurile plasei, in plus in cateva secunde plasa s-a facut rosie de la lichidul care iesea din larve. Pe la 8 eram montati si cu momelile lasate pe copci. Timp de cca 3 ore nimic. Pe langa faptul ca nu aveam nici o trasatura mai era si un frig de crapau pietrele, copcile inghetau la cateva minute, vremea era inchisa, statea sa ninga … urat rau. Sergiu isi incepe programul artistic:
Ai vazut pescar amator, daca am plecat ieri cand tragea, acum uite ca au plecat de aici, cine stie unde s-or fi dus. Ma iau eu dupa tine sa las pestele sa traga in gol si sa plec acasa …
Parca avea motorase in gura.
Lasa ma ca trage si azi numai sa se adune (textul lui!)
Da da se mai aduna la noapte.
Ne mai ciondanim, mai facem copci, ne plimbam de colo colo, NIMIC. Pe la 1 se mai lumineaza, se subtiaza putin norii si parca incepe sa se si vada soarele. Ma duc din nou in primele copci, las montura si in timp ce reglam pluta pe adancime simt cum firul se intinde hotarat, intep direct din fir si incep drillul. Sub nici o forma nu reusesc sa dezlipesc pestele de fund, il strig pe Sergiu si ii arat lanseta facuta covrig, zici ca i-au luat foc talpile, vine in fuga cu limba scoasa.
La-i luat?
Nu, vreau sa vad cat se indoaie lanseta
Lasa bai bancurile, daca e crap inseaman ca sunt mai multi (are el o teorie cu grupurile de crapi)
Se duce si isi aduce si el lansetele, foreza si se pune pe treaba, dupa 15 de minute eu sunt tot cu crapul in apa dar il simt ca cedeaza, il ridic si reusesc sa bag mana sub el, il scot si il aud pe Sergiu scancind:
Mama cat e!
Nu e foarte mare, are 4-5 kg dar pentru copca e foarte frumos. Radem ca nebunii in timp ce eu insir din nou plasuta cu larve pe carlig.
Lasa-i putin sa se linisteasca, la cat l-am plimbat pe asta cred ca ceilalti s-au speriat.
Nu apuc sa las momeala ca il si vad pe Sergiu intepand, drileaza concentrat si imi dau seama ca nu e mic nici al lui. Pana la ora 3 eu am 5 bucati, intre 2 si 5 kg, sergiu 4 bucati intre 2 si 6 kg. Frumuseti de crapi salbatici, aurii cu inotatoarele portocalii. Incerc sa fac planul de plecare, deja am emotii cu evacuarea animalului de pe gheata.
Hai ca am prins destul, hai acasa
Lasa ma ca asta nu e destul iar ma iei din mijlocul actiunii?
Zicand asta si lasa momeala pe copca regland adancimea in asa fel incat pluta sa stea putin inclinata, adica avand primul plumb sprijinit pe fundul apei. Nu am ce face si imi cobor si eu lansetele pe pozitii dar liniste, nu mai misca nimic. Timp de o ora pauza totala, nici clinteala. Incepuse sa fulguiasca si se lasase un ger cumplit. Incerc iar marea cu degetul:
Hai frate ca nu mai trag, ori e prea tarziu ori i-am speriat, gata ajunge.
Nimic, trebuie sa mai iau macar unul.
Te las aici, nu am chef sa dorm pe gheata, tu nu vezi ca imediat e intuneric?
Unul si gata.
Stiu eu prea bine cum e cu unul si gata la Sergiu, e clar ca nu e de convins sa plece, incep sa strang bagajele, le adun de pe toata balta de unde erau lasate pe langa toate copcile pe care le facuseram. Stand asa cu spatele aud un bat tarsiit pe gheata, era batul meu de la copca cea mai apropiata de stuf, ma duc repede, intep si simt cum se lasa greu, e mare, mare rau. Pentru prima data in viata mea pestele a muscat la lanseta cu fir mai gros si carlig mai mare. Sergiu nu bagase de seama, era intors cu spatele si isi strangea si el bagajele, ma vede cu coada ochiului si sare ca ars;
Ce faci ma?
Tu ce crezi?
E mare?
Da (nici nu mai aveam putere sa vorbesc)
Pestele a luat-o intai hotarat spre stuf si am fost convins ca e pierdut, un slalom printre 2-3 fire de trestie si gata firul meu. Am tras cat am putut de lent sa-l intorc din drum si odata am simtit cum face o volta si iese in larg, la apa mai adanca, mi-am dat seama ca am o sansa sa-l scot. Sergiu statea langa mine cu rasuflarea taiata, a fost un sfert de ora de liniste totala, nu se auzea decat firul suierand in zbaterile crapului. Cand in sfarsit am reusit sa-l ridic mi-am dat seama ca sigur nu va incapea pe copca, era mult prea mare si prea cocosat. Foreza noastra era o ?rusoaica? de 26 cm, cea mai mare care se fabrica, o folosisem de multe ori la salau si nu avusesem probleme niciodata sa nu incapa pestii pe copca, si va asigur ca am prins salai mari.
Fratioare nu incape, stai sa-ti fac loc.
De-aia imi place mie de Sergiu, cand ai nevoie de ajutor percuteaza intotdeauna. Ia freza si incepe sa dea gauri la cativa cm de copca mea, 3 gauri in triunghi, apoi sparge gheata dintre ele cu lingura de supa cu care scoteam gheata, problema era acum gheata dintre copca mare si copca mea, nu se putea sparge cu lingura pentru ca exista riscul lovirii firului. Il vad cum cauta prin rucsac si scoate un cutitas de bucatarie cu care incepe sa toace marunt gheata. In timpul asta crapul isi luase destul fir si habar nu aveam pe unde se dusese, nu am vrut sa-l tin din scurt sa nu se sperie de bocanituri. Sa nu credeti ca acea copca s-a facut imediat, a durat cel putin o jumatate de ora iar in timpul asta Sergiu statuse cu mainile mai mult sub apa, fara manusi, avea mainile vinete si totusi nu s-a lasat, mi-a dus usor firul din copca mea in copca mare si a ramas cu mana sub gheata sa ghideze firul sa nu se taie in vreun colt de gheata, nu prea avusese timp sa finiseze marginile copcii. Am recuperat din nou crapul, de data asta fara mari peripetii si l-am saltat la gura copcii, Sergiu l-a luat si l-a scos afara. Stateam si ne uitam la dihania de crap intinsa pe gheata, am aproximat amandoi ca avea 8-9 kg. Cel mai mare crap pe care il vazuseram noi prins la copca.
Cand m-am uitat in jur era aproape bezna, abia se mai vedea malul, masina nici nu stiam pe unde este. Am strans totul in graba si ne-am luat dupa urmele de pe zapada pe care le lasasem la venire, noroc ca nu era o balta pescuita si fusesem singurii pescari de acolo. Cand am ajuns la masina era o bezna totala si ningea de-a binelea.
Nu am sa uit niciodata acea partida de pescuit, de atunci nu am mai prins crap la copca dar, sincer, nici nu am mai incercat.
Sper ca veti gasi cateva informatii folositoare in aceasta povestire iar daca aveti si voi asemenea intamplari va rog puneti-le intr-un format electronic si trimiteti-le pe adresa iliuta@crap.ro.
Iliuta Goean
