Aspretele
Aspretele (Romanichthys valsanicola)
Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Perciformes; Familia: Percidae.
Este singurul peste a carui denumire internationala este cea in limba Romana, Asprete.
Raspandire: In apele tarii noastre si anume in raul Valsan, afluent stang al raului Arges si in Raul Doamnei. A fost descoperit in august 1956 si descris pentru prima data in stiinta de Margareta Dumitrescu, Petre Banarescu si Nicolae Stoica.
Biologie: Aspect general asemanator cu zglavoaca, corpul alungit si comprimat lateral in regiunea posterioara si imbracat in solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; narile mari, in forma de palnii,; gura terminala si protractila; ochii mari si aporpiati intre ei. Linia laterala completa, prelungita pana la baza cozii. Distanta intre cele 2 dorsale mica. Dorsala a 2-a mult mai lunga decat prima.
Coloratia: Cafenie, cenusie cu aspect slab marmorat.
Specia paleoforma. Relict tertiar. Traieste pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul raului acolo unde curentul este puternic. Rapitor. (Geroge D. Vasiliu – Pestii apelor noastre – 1959).
Aspretele (Romanichthys valsanicola) este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa, şi – după unele estimări – chiar din lume. A fost contemporan cu ultimii dinozauri, av�nd o vechime de peste 65 de milioane de ani, iar �n momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale din ultimul său refugiu, r�ul V�lsan, r�u care izvorăşte din Munţii Făgăraş.
Printr-un program de cercetare efectuat �n cadrul Facultăţii de Biologie sub coordonarea lector dr. Nicolae Crăciun pe parcursul a 12 ani s-a constatat că efectivul speciei a scăzut �ngrijorător, ajung�nd �n anul 2001 la un număr de 10-15 exemplare.
�n acest moment, este singura specie de peşte ce poate fi considerată simbol naţional, după cum �i spune şi numele – Romanichthys valsanicola.
�ncă din anii 1996-1997, Asociaţia Aquaterra, formată din cadre didactice, studenţi şi alumni ai Facultăţii de Biologie, a declarat aspretele ca specie rară, propun�ndu-l ca monument al naturii la Comisia Monumentelor Naturii din Academia Rom�nă. Asociaţia l-a pus sub protecţia legii prin demersuri legislative, propuneri şi solicitări adresate către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Academia Rom�nă. De asemenea, s-a aprobat fondarea rezervaţiei Valea V�lsanului pe 10. 000 ha pe tot bazinul hidrografic al r�ului V�lsan, din v�rful Munţilor Făgăraş.
Au fost trimise documente la Convenţia de la Berna, documente ce au fost introduse automat �n Programul Consiliului Europei � Natura 2000 � Directiva Specii Rare şi Directiva Habitate.
Comunitatea internaţională solicită insistent salvarea aspretelui, parte componentă a patrimoniului mondial, care supravieţuieşte numai �n Rom�nia.
Pentru salvarea speciei de la dispariţie şi crearea de condiţii optime pentru reproducere �n captivitate, �n vederea repopulării apelor teritoriale ale Rom�niei a fost concepută o biobază specială de reproducere numită fluvarium �n curtea Facultăţii de Biologie. Acesta este un complex artificial care creează condiţiile optime de habitat propice supravieţuirii speciilor rare de peşte.
Este de menţionat faptul că �n lume mai există doar patru asemenea biobaze, ce se găsesc �n Franţa, SUA, Germania şi Marea Britanie.
Deşi are un efectiv extrem de redus, aspretele poate fi salvat de la dispariţie prin parcurgerea următoarelor etape:
Realizarea bazei speciale de cercetare şi reproducere �n captivitate (fluvarium). Asociaţia Aquaterra, �n conformitate cu strategia mondială a UNESCO şi ONU (Convenţia Diversităţii Biologice) va crea fluvariumul � complex de ecosisteme de apă curgătoare cu staţii de filtrare şi răcire, aerare şi creare de contracurenţi a apei, de furajare a puietului, laborator de stimulare şi forţare hormonală pentru depunerea icrelor şi creşterea puilor �n captivitate, �n vederea repopulării.
Măsuri de conservare şi protecţie prin monitorizare constantă.
Cum efectivul este at�t de redus �nc�t specia nu mai poate supravieţui singură �n natură, �ntreaga activitate de salvare, mai mult sau mai puţin eficientă, este sprijinită de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului – Departmentul Protecţia Mediului, de Consiliul Europei, precum şi de marile asociaţii mondiale de salvare a patrimoniului natural al omenirii (UNESCO, ONU, Agenda 21, Convenţia Diversităţii Biologice � CBD, World Wildlife Fund � WWF, International Union for the Conservation Nature – IUCN).
Costul amenajării fluvariumului a fost estimat de către specialişti, conform devizului, la o valoare de 40.000 EURO, din care s-a reuşit acoperirea a cca. 75%, p�nă �n momentul de faţă.
Sursa: Universitatea Bucuresti – www.unibuc.ro
Acest peste se afla pe lista din anexa nr 1 a ordinului nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor masuri de protectie pentru unele specii de pesti cu valoare economica si/sau ecologica.
