Despre legea nr. 298/2004, de modificare si completare a legii nr. 192/2001, republicata
Dupa cum sper sa nu se fi uitat, Legea nr. 192/2001 s-a nascut greu si cu marele handicap de a fi fost tributara intereselor unor piscicultori si ale unor parlamentari preocupati mai mult de exploatarea fondului piscicol �n interes privat si personal, dec�t de protectia acestui bun public, �n interes national.
Conceputa �ntr-o prima forma �n anii 1994-1995, de catre reprezentantii pescarilor sportivi din Rom�nia, si �naintata Parlamentului Rom�niei �n 1996, prin grija conducerii executive a A.G.V.P.S., a fost promovata t�rziu �n Comisia de Specialitate a Parlamentului Rom�niei, �n perioada 1996-2000, de catre un grup de piscicultori interesati, sub mai multe variante. Ultima varianta de compromis, “negociata” �ntre unii deputati si unii piscicultori interesati de “privatizarea” fondului piscicol, a ajuns �n dezbaterea Parlamentului Rom�niei de-abia �n anul 2000. �n continuare, trecerea prin Parlament, �n aceasta forma remodelata, nu a mai �nt�mpinat practic nici o rezistenta.
Pentru ca la vremea respectiva s-a considerat ca o varianta de lege mai putin buna este mai favorabila gestionarii fondului piscicol dec�t o lege buna cazuta �n desuetudine, asadar dec�t “fara de lege”, s-a acceptat compromisul de a da o m�na de ajutor piscicultorilor interesati, mai ales fiindca proiectul de lege tinea seama de unele dintre cerintele pescarilor sportivi.
S-a mizat si s-a sperat, pe buna dreptate, ca va putea fi mai usor de modificat ai de completat legea noua, �n sensul �mbunatatirii ei, dec�t sa fie �nt�rziata aparitia sa p�na la definitivarea unei forme unanim acceptate.
N-a fost sa fie �nsa asa dec�t la prima modificare si completare a Legii nr. 192/2001, devenita operanta prin publicarea ei �n M.O. nr. 627 din 2 sept. 2003.
�n anul 2004, sub motivatia alinierii prevederilor acestei legi la aquis-ul comunitar, Legea nr. 192/2001, republicata �n 2003, a suferit �nca o modificare, a treia �n trei ani consecutivi. De aceasta data, modificarea, care n-a tinut seama de propunerile reprezentantilor pescarilor sportivi din Rom�nia, s-a dovedit cel putin neinspirata. �n noua forma, care a intrat �n vigoare la 3 zile de la data publicarii ei, deoarece nu s-a stabilit nici un termen �n acest sens, legea �n discutie este cu totul si cu totul nefavorabila protectiei fondului piscicol, mai ales a celui natural din apele interioare, colinare si de ses, din Dunare si din Delta Dunarii.
Mai multe prevederi conduc la o astfel de concluzie si la aprecierea, facuta public, ca aceasta lege reprezinta triumful mafiei instaurate �n domeniul exploatarii fondului piscicol din apele naturale, colinare si de ses, �n fata pescarilor sportivi si a reprezentantilor acestora. Nu avem motive sa credem ca ar fi altfel.
Prevederile la care facem referire privesc:
renuntarea la interdictia de a se pescui cu unelte din plasa si pripoane �n apele colinare si de ses; interdictia ram�ne valabila, �n noua forma a legii, doar pentru apele de munte;
lasarea fondului piscicol din apele colinare si de ses practic fara paza, prin renuntarea la serviciile efectuate �n acest sens de cei peste 1.500 de paznici echipati corespunzator si �narmati ai asociatiilor afiliate la A.G.V.P.S., precum si la ajutorul dat permanent si operativ de catre organele competente de politie; de asemenea, prin renuntarea la ajutorul Garzii Nationale de Mediu, al corpului de paza al C.N.A.F.P., al corpului de paza al A.R.B.D.D. etc.; �n viitor, contraventii vor �ncheia, conform prevederilor noii legii, doar inspectorii piscicoli din cadrul M.A.P.D.R., �n prezent unul la 5-6 judete, iar �n viitor, probabil 4-5 �n fiecare judet; �n ceea ce ne priveste, constatam ca s-a renuntat la paza cea mai eficienta, care nu antrena nici un fel de cheltuieli publice, pentru o paza cu totul insuficienta, asigurata de maximum 100 de persoane retribuite din bugetul public �n acest scop;
sanctionarea infractiunilor cu exagerat de multa bl�ndete, comparativ cu prevederile legii nemodificate; �n baza noii legi, privarea de libertate nu mai este riscata, indiferent de gravitatea braconajului (cu explozibil, cu curent electric, cu substante toxice, cu gaz metan etc.);
trecerea unor infractiuni �n categoria contravetaii si greseli grave de redactare, de asemenea �n favoarea braconierilor; de exemplu, confiscarea pestelui braconat va fi posibila daca sunt �ndeplinite cumulativ 3 conditii: pestele a fost prins ilegal, daca se transporta fara acte si daca este comercializat ilegal; schimbarea conjunctiei sau cu si din prevederea legala initiala face aproape imposibila confiscarea pestelui braconat, transportat sau v�ndut ilegal;
prin prevederile noii legi se sanctioneaza doar cu amenda, maximum penala, folosirea unor echipamente periculoase pentru fondul piscicol (aparate electrice, plase monofilament etc.), detinerea si comercializarea unor astfel de echipamente interzise la pescuit nu se sanctioneaza �n nici un fel, ci doar folosirea (prinderea demonstrata, nu fapta);
prin prevederile noii legi, pescuitul �n timpul noptii ram�ne interzis fara exceptie, contrar propunerilor noastre, iar lostrita se poate pescui doar cu momeli artificiale, ceea ce ar fi catastrofal pentru protectia sa.
Nu are sens sa mai detaliem si alte involutii evidente ale prevederilor legii �n noua forma, care a lasat fara obiectul muncii, din acest punct de vedere, si procurorii si judecatorii. Cei interesati sa aprofundeze si alte involutii, o pot face �n mod concret, la o simpla lecturare a legii.
Afirmam cu toata convingerea, ca toti gestionarii fondului piscicol sunt �ngroziti, �nca de pe acum, de haosul si braconajul care se vor instaura treptat, nu foarte t�rziu, �n activitatea de exploatare durabila a fondului piscicol.
Gestionarii fondului piscicol preluat �n exploatare durabila, desi au corpuri eficiente de paza proprie sau �nchiriata, se vad pusi �n situatia de a nu mai putea aplica contraventii �ntr-o perioada �n care alte forme de paza eficienta, nu mai sunt posibile. De asemenea, se vad �n situatia de nu mai putea apela la ajutorul organelor competente de politie, la personalul Garzii Nationale de Mediu si al Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol deoarece si aceste organisme au fost lipsite de posibilitatea sanctionarii contravenientilor.
Chiar daca nu s-a dorit asa, prin adaptarea legii noastre la aquis-ul comunitar, sub directa �ndrumare a unor consilieri spanioli, aceasta a iesit cum nu se poate mai defavorabila protectiei fondului piscicol si mai favorabila mafiei care s-a �mbogatit pe seama exploatarii ilegale a fondului piscicol national. Si aceasta fiindca reprezentantii M.A.P.D.R. si poate ai Guvernului Rom�niei care au conceput proiectul de modificare si completare a Legii nr. 192/21996 republicata, nu s-au consultat dec�t de forma cu reprezentantii societatii civile interesate �n domeniu, prefac�ndu-se doar ca tin seama de Conventia de la Aarhus, la care tara noastra a aderat. Si fiindca parlamentarii pescari sportivi din Comisia de agricultura, silvicultura si sistematizarea teritoriului, precum si cei din Parlamentul Rom�niei, pe care s-a contat ca vor lua parte activ la dezbateri, ori au fost absenti, ori n-au �nteles ce voteaza, ori au fost interesati personal sa se voteze o lege incorecta.
Ce mai putem face acuma, mai putem conta pe initiatorii acestor modificari si completari de lege si pe parlamentarii pescari sportivi pentru �ndreptarea printr-o alta modificare a legii greselile comise? Dar pe cei alesi dintre acestia �n organele de conducere ale organizatiilor afiliate si ale A.G.V.P.S.?
Eu cred ca nu. Ar fi poate mai onorabil sa-si dea demisia din functiile �n care au fost alesi, motivat de lipsa de atentie sau de interes �n raport cu obiectivele urmarite de cei ce i-au votat, ori pentru eventualul conflict de interese �n care s-au gasit daca au avut alte convingeri, �n cele doua posturi ocupate. De asemenea, si nu �n ultimul r�nd, pentru lipsa de responsabilitate civica fata de protectia fondului piscicol national!
Daca ne g�ndim si la greselile similar comise cu ocazia votarii Legii armelor de foc si a munitiilor – nr. 295/2004 – ni s-ar parea onorant un astfel de gest!
